marți, 18 decembrie 2018

Leul și cățelul

„În Londra era un loc unde se puteau vedea animale sălbatice.
În schimbul vizitelor se luau bani sau animale mici, câini și pisici, pentru hrana acestora.
Un om a vrut să vadă fiarele sălbatice.
A prins un cățeluș de pe stradă și l-a dus la menajerie.
Pe el l-au lăsat să intre, iar pe cățeluș l-au luat și l-au aruncat în cușca leului.
Micuțul cățel, de frică, s-a ascuns într-un colț al cuștii.
Leul s-a apropiat de el și l-a mirosit.
Cățelușul s-a culcat pe spate, și-a ridicat picioarele și a prins a da din coadă.
Leul l-a atins cu laba și l-a întors.
Câinele a sărit și s-a ridicat în fața leului pe labele din spate. Leul l-a privit, a întors capul într-o parte și în cealaltă și nu s-a atins de el.
Când stăpânul i-a aruncat carne, leul a rupt o bucată și i-a dat-o câinelui.
Seara, când leul s-a culcat, cățelușul s-a întins lângă el și și-a pus capul pe laba acestuia.
De atunci, cățelușul și leul au locuit în aceeași cușcă.
Acesta nu i-a făcut niciun rău.
Mâncau, dormeau împreună și, câteodată, se jucau.
Odată, a venit un domn la menajerie și și-a recunoscut câinele în cușca leului.
El a spus că acel cățeluș îi aparține și l-a rugat pe stăpân să i-l înapoieze.
Stăpânul a vrut să i-l dea, dar când au început să cheme câinele pentru a-l lua din cușcă, leul s-a zbârlit și a urlat.
Așa au trăit leul și cățelușul un an întreg în cușcă.

Marile dureri sunt mute

Peste un an, câinele s-a îmbolnăvit și a murit. Leul a încetat să mai mănânce și îl tot mirosea, îl lingea și îl atingea cu laba.

Când a înțeles că prietenul său a murit, a sărit, s-a zbârlit, a început să-și lovească coada de spate, s-a aruncat în peretele cuștii și a prins a roade zăvoarele și dușumeaua.

O zi întreagă s-a zbătut, a alergat prin cușcă și a urlat.

Apoi s-a așezat tăcut lângă câinele mort și a tăcut.

Stăpânul a vrut să ia câinele, dar leul nu lăsa pe nimeni să se apropie de el.

Stăpânul s-a gândit că leul va uita durerea sa, dacă îi va aduce alt câine.

A dat drumul în cușcă unui câine viu, dar leul l-a sfâșiat pe loc.

Apoi, l-a îmbrățișat cu ambele labe pe câinele mort și a stat așa cinci zile.
În a șasea zi, leul a murit.”


Pilde și istorisiri pentru copiii creștini. Editura Areopag

Există dureri atât de mari, încât cu greu le putem birui. Sau, poate, niciodată.

Există relații de prietenie atât de strânse, încât nimeni nu le poate dezbina.

Descoperim aici prietenia și ideea de credincios și răbdător.

Ce poveste minunată!

Si ne mai intrebati de ce iubim asa de mult Rapidul??

 

FzR!!