sâmbătă, 30 aprilie 2016

Paste Fericit !


Lumina si Caldura in Sufletele Tuturor !
Minunile Exista!!

Trebuie doar sa crezi, sa iubesti si sa speri.

vineri, 29 aprilie 2016

YES WE CAN 2.0

Villarreal - Liverpool 1-0

Trebuie sa recunosc rusinat faptul ca aseara ( minutul 85 al meciului) mi-am permis sa cred ca trupa lui Klopp isi va securiza remiza pana la finalul partidei.
Doar Klopp cunoaste reteta miracolelor, nu?

Minutul 90+2 a adus victoria "Submarinului Galben" prin golul lui Adrian Lopez.

Pentru ca fotbalul catalan nu se numara printre curiozitatile personale, in dimineata aceasta investigatiile proprii au dezvaluit o poveste la fel de frumoasa:

La doar şase ani de la semifinala de Liga Campionilor pierdută cu Arsenal, "Submarinul galben" s-a scufundat.
După 12 sezoane consecutive în Primera, in 2012 Villarreal retrogradeaza, fiind învinsă în ultima etapă de Atletico Madrid (0-1).
Dacă pentru Manchester City prelungirile au adus titlul de campioană, pentru Villarreal ultimele minute ale campionatului au însemnat retrogradarea.
În minutul 88, când Falcao deschidea scorul pe "El Madrigal", Villarreal era încă în Primera.
Doar un gol al lui Rayo în meciul cu Granada putea întoarce situaţia. Iar acesta a venit, Tamudo marcând în minutul 91, din ofsaid!
"Nu meritam să retrogradăm. Suntem victima jocurilor de culise. Rayo a marcat dintr-un ofsaid clar".

La doar 4 ani distanta Villarreal poate juca finala Europa League.
Pentru unicul motiv ca nu au incetat niciodata sa creada ca viitorul poate fi mai bun decat prezentul.

Pana la returul de pe Anfield, astazi trebuie sa credem cel putin ca suntem mai buni, mai uniti si la fel de dedicati pasiunii noastre unice: RAPID.

Dzeu sa ne ajute!!

FzR!!!

Premiile Oscar. Din Dragoste.

Traim din pasiune pentru fotbal.
Acest joc luat in serios care ne mentine vesnici tineri, ne ridica si ne coboara.
De mii de ori.
De neinteles ramane, pentru cei din afara fenomenului, chemarea permanenta fata de culorile iubite.

Daca s-ar decerna premiul Oscar pentru aceasta Dragoste staruitoare, probabil podiumul celor mai frumosi suporteri ar arata astfel:

3. Clovis Acosta Fernandes, "Gaucho da Copa" a fost alaturi de Selecao la ultimele sapte Campionate Mondiale, iar imaginea cu figura sa plina de tristete, strangand in brate o replica a trofeului Cupei Mondiale, dupa esecul usturator suferit anul trecut pe teren propriu de Brazilia in fata Germaniei (1-7), a facut înconjurul lumii. 



Legendarul suporter a insotit nationala Braziliei la toate turneele finale de Cupa Mondiala incepand cu cel din Italia (1990) si a fost prezent, de asemenea, la multe meciuri americane si numeroase editii ale Copei America, Jocurilor Olimpice si Cupei Confederatiilor. 

2. Manuel Caceres Artesero, dar in lumea intreaga este cunoscut ca Manolo tobosarul.

Are 60 de ani si este liderul galeriei nationalei Spaniei si al echipei Valencia. S-a nascut in Ciudad Real, a copilarit in Huesca si s-a stabilit la Valencia.

De 42 de ani isi sustine favoritii, fie ca a fost vorba despre Huesca, Zaragoza sau Valencia, iar de 35 de ani canta neincetat pentru nationala spaniola.

A fost la sapte Campionate Mondiale si cinci Europene.

“La inceput, lumea spunea ca sunt nebun.

Intr-adevar, sa strabati intreg mapamondul cu toba dupa tine este o nebunie”, afirma el.
Manolo a fost si in Romania si isi aduce cu drag aminte despre tara noastra.
“Am fost acolo in urma cu vreo cativa ani.
Imi aduc aminte ca am traversat stadionul de la o peluza la cealalta, prin mijlocul romanilor. Cantam la toba, iar lumea ma aplauda”,

1. Constantin Mincea

Cel mai rapidist dintre rapidisti, o viata in slujba culorilor alb-visinii si şef de galerie al celor mai frumosi tifosi de pe pamant nu mai putin de 32 de ani.
 
"Geamgiul".

A fost un personaj cu o poveste aparte.

S-a impus ca lider al suporterilor prin felul lui deschis de a fi, pentru vocea lui teribil de zgomotoasă, dar mai ales pentru că întotdeauna a încercat să aplaneze conflictele, nu să le genereze sau să le escaladeze.

Cei trei LAUReati au in comun pasiunea unica clocotitoare a unui sange latin.

Spiritul lor, condusi bineinteles de Marele nea Mincea sa ne poarte astazi in lumea plina de farmec a pasiunii sufletului.
Plini de mandrie pentru Dragostea Noastra.

RAPID!

Dzeu sa ne ajute!

FzR!

Iubeste, Spera si Crede

Mai 2012. Koln

Bayern câștiga cu 4-1 la ultimul meci al lui Podolski în tricoul „țapilor”.
Supărați că echipa lor n-a prins nici măcar barajul de menținere în prima ligă și a retrogradat direct, fanii lui Koln au devastat și au dat foc tribunelor de pe RheinEnergieStadion!


Arbitrul a fost nevoit să oprească meciul cu câteva minute înainte de final.
Atmosfera s-a liniștit după o oră, prin intervenția pompierilor și a forțelor de ordine.


Aprilie 2014. Koln

Suporterii din Koln au creat o atmosferă fantastică, după ultimul meci al echipei, când "tapii" au reuşit promovarea după două sezoane în eşalonul secund.
Peste 70.000 de fani alb-roşii, mulţi dintre aceştia au aşteptat în afara arenei, au invadat gazonul pentru a celebra revenirea pe prima scenă.
La fel ca Rapiduletul nostru, FC Koln reprezinta una dintre echipele de tradiție a Germaniei.
Cei supranumiți "țapii" au câștigat de 3 ori (cu unul mai putin decat visinii!) în istorie titlul în Bundesliga (1962, 1964, 1978).
 
 

La fel ca suporterii, speram tot mai uniti, ai Realului din Giulesti, cei din Tara Rinului, din orasul ce inseamna nu dintr-o coincidenta intamplatoare un important nod de cale ferată, i-au invatat pe cei din teren ce inseamna Iubirea, Speranta si Credinta.
Astazi e randul echipei noastre dragi de a ne rasplati Iubirea, Speranta si Credinta.
Macar cu mangaierea ca renasterea Noastra este atat de aproape incat ar trebui sa innebunim de fericire.
 
 
Ole, ole
Multumim, Rapidule!!
 
Dzeu sa ne ajute!
 
FzR!!

 

joi, 28 aprilie 2016

From Father to Son.


1992. 
Campionatul European gazduit de Suedia.
Danezii, desi necalificati, primesc invitatia de participare, dupa excluderea politica a Iugoslaviei, datorita războiului de secesiune. 
Cu o echipa adunata de prin vacante, care mai de care mai exotice, danezii ajung pana in actul final al competitiei.

26 iunie,stadionul Ullevi (Goteborg) Danemarca - Germania.

Peter Schmeichel, portarul "echipei ideale" a acestui turneu final, a fost îngerul păzitor al nordicilor, salvându-i la ocaziile lui Riedle, Reuter si Buchwald.

Danemarca-Germania 2-0 (Jensen '18, Vilfort '78)
O lectie de viata din care am aflat ce inseamna fotbalul jucat cu placere si mai ales cu increderea ca in cele mai neasteptate momente ale vietii te poti autodepasi. 
Daca-ti doresti cu adevarat un lucru.

In 1992 Kasper Schmeichel, fiul eroului finalei si portarul Minunii numite Leicester, avea doar 6 ani.
Varsta la care pustii isi considera tatal cel mai puternic om de pe pamant. 
Si mai mult isi doresc sa devina cel putin la fel ca ei.

La 24 ani distanta de marea finala, duminica 1 mai 2016, pe terenul lui Manchester United, unde tatal sau a adunat nu mai putin de 5 titluri de campion in tricoul "diavolilor rosii", micutul ajuns la varsta maturitatii are sansa de a-si indeplini Visul. 
Si de a-si face tatal, devenit intre timp cel mai mare suporter al sau, fericit.

Ramane de vazut insa daca duminica, Leicester si ingerul sau pazitor Kasper Schmeichel vor deveni campionii Regatului Unit.
Un lucru este cert: spiritul, dorinta si ambitia se transmite din tata in fiu. 
Si cel putin la nivel moral ei sunt rasplatiti cu titlul, fie el unul onorific de "Campioni ai Vietii".
Ramasa "Unica Noastra Comoara", Dragostea din tata in fiu pentru Rapid trebuie sa ne adune maine pe Giulesti. 
Iar micul nostru colt de Rai sa ne insoteasca spre o Victorie care sa ne dea macar dreptul de a mai visa. 
Putin.

Indiferent de rezultat trebuie insa nu uitam niciodata, pana la Infinit "si inca o zi in plus" ca Dragostea nu ne-o poate lua absolut nimeni. 
Si tot ea Dragostea ne va ridica de acolo de unde soarta ne va arunca.

Dzeu sa ne ajute!

FzR!

miercuri, 27 aprilie 2016

27 aprilie 2016. 10 ani de la o Noapte de Vis.


Fara umbra de ironie.

Pentru ca Rapid a fost superioara 3 reprize in confruntarea din sfertul EURO-Fantastic.

Rezultatul din sferturi ne-a facut spectatori la una din dramele, poate ultima la acest nivel, fotbalului romanesc:
 https://youtu.be/PgpA0S2Ciqo

Trista coincidenta face ca Ali Brownlee, recunoscut drept "Vocea lui Boro", sa fi plecat definitiv la ingeri chiar anul acesta de ziua indragostitilor.

I Love You, BORO!

FzR!!

O Singura Inima.

Nu sunt cuvinte care sa acopere povestea minunata a acestui sezon de Premier League. Statistici? Nici sa nu va ganditi.
Explicatii?
Mai bine sa nu cautam. 
"Bucurati-va de fotbal", asta e nume de film la Hollywood, cu un scenariu scris parca in gluma de Claudio Ranieri.
Nimeni altul decat omul pe care grecii il acuzau, in urma cu un an si jumatate, ca le-a distrus nationala, dupa infrangerea de Bollywood in fata Insulelor Feroe.

Ranieri a scris recent un articol in publicatia The Players Tribune, in care ne ofera o imagine a miracolului Leicester City. Bucurati-va si de el! Redam mai jos articolul integral.


"Noi nu visam"

Imi amintesc prima mea intalnire cu presedintele clubului, cand am ajuns la Leicester City in vara.
Statea jos, pe un scaun, si mi-a spus: “Claudio, anul asta e foarte important pentru club.
Este foarte important pentru noi sa ramanem in Premier League. Trebuie sa ne asiguram treaba asta.”
Replica mea a fost “Da, sigur. Vom munci, vom face tot ce e posibil pentru a realiza obiectivul asta.”
40 de puncte.
Asta era tinta. E numarul de puncte cu care ramai in prima divizie, cu care le poti oferi fanilor un nou sezon de Premier League.
In momentul ala nu puteam sa imi imaginez ca in aprilie voi deschide ziarul si o voi vedea pe Leicester pe primul loc in clasament, cu punctele pe care le avem acum (76).
Anul trecut, in aprilie, clubul era pe ultimul loc in clasament.
Incredibil.
Am 64 de ani, asa ca nu prea mai ies, nu mai am un stil de viata agitat. Sunt impreuna cu sotia mea de 40 de ani, iar in zilele libere, incerc sa imi petrec cat mai mult timp cu ea. Mergem pe malul lacului de langa casa noastra, iar daca ne simtim cu adevarat aventurosi, ne uitam la un film impreuna. Dar in ultimul timp, recunosc, am auzit vuietul asta venind din toate colturile lumii. E imposibil sa-l ignori. Am auzit ca avem noi suporteri chiar si pe continentul american.
Pentru ei am un sigur mesaj: bine ati venit in club! Suntem bucurosi sa va primim. Imi doresc sa iubiti felul in care facem noi fotbal aici, imi doresc sa iubiti jucatorii, deoarece calatoria lor, in momentul asta, este incredibila.
Poate ca acum ati aflat numele lor. Sunt jucatori considerati prea mici, prea lenti, pentru cluburile mari. N’Golo Kante. Jamie Vardy. Wes Morgan. Danny Drinkwater. Riyad Mahrez. Cand am ajuns in prima zi la antrenamente si le-am vazut calitatile, am stiut cat de buni pot fi.
Mi-am dat seama ca avem o sansa sa ramanem in Premier League.
Jucatorul asta, Kante, fugea atat de mult incat m-am gandit ca are un set de baterii ascuns pe undeva in pantaloni. Nu se oprea niciodata din fugit in timpul antrenamentului.
A trebuit sa-i spun “Hey, N’Golo, mai usor. Mai usor. Nu mai fugi de fiecare data dupa minge, bine?”
El mi-a spus “Da, boss. Sigur. Ok.”
Zece secunde mai tarziu, m-am uitat din nou spre el… fugea ca nebunul.
I-am zis “Intr-o zi o sa ma uit la tine cum o sa centrezi, o sa alergi dupa minge, si o sa finalizezi tot tu, cu o lovitura de cap.”
E uimitor baiatul asta, dar nu e sigurul jucator uimitor pe care il am. Parca sunt prea multi jucatori de genul asta in lot, in sezonul incredibil pe care il traim.
Jamie Vardy, de exemplu. Baiatul asta nu e fotbalist. Este un cal fantastic. Trebuie lasat liber pe teren. I-am spus “Esti liber sa joci unde vrei, sa te muti cum doresti pe teren, dar trebuie sa ne ajuti si cand pierdem mingea. Asta e tot ce i-am cerut. Daca tu incepi sa faci pressing pe adversari, toti coechipierii tai te vor urma.”
Inainte sa jucam primul meci din acest sezon, le-am spus baietilor “Vreau sa jucati pentru echipa. Suntem o echipa micuta, asa ca trebuie sa ne luptam cu toata inima, cu tot sufletul. Nu ma intereseaza numele adversarului. Tot ce vreau de la voi este sa luptati. Daca ei sunt mai buni ca noi, ok, ii felicitam. Dar mai intai sa ne demonstreze ca sunt mai buni.”
A fost o atmosfera fantastica, o energie, in lotul lui Leicester inca din primele zile cand am ajuns aici. A pornit de la conducere si s-a dus catre jucatori, staff, catre fani. Am avut un sentiment minunat. Pe King Power Stadium am gasit o energie teribila.
Sa cante fanii doar cand avem mingea? Oh, nu, nu, nu… Cand suntem sub presiune, fanii simt imediat ca suntem in suferinta si canta din adancul inimii. Ei inteleg complexitatea jocului si momentele in care jucatorii sufera. Sunt foarte, foarte apropiati de noi.
Am inceput foarte bine sezonul. Dar scopul nostru, repet, era sa salvam clubul de la retrogradare. Dupa primele 9 etape mi-am dat seama ca, ok, castigam meciuri, dar primim prea multe goluri. Eram nevoiti sa marcam doua sau trei goluri ca sa castigam partida.
Inainte de fiecare joc, le ziceam: “Hai, baieti, sa nu primim gol astazi. Asta e scopul nostru, sa nu luam gol, da?”
Sa nu primim gol. Am incercat orice ca sa ii motivez…
Inainte de meciul cu Crystal Palace, le-am spus: “Hai, ma, baieti, va dau cate o pizza daca nu luam gol astazi.”
Bineinteles, baietii mei n-au luat gol cu Crystal Palace. 1-0.
M-am tinut de deal-ul nostru si mi-am dus jucatorii la Pizzeria Peter, din Leicester City Square. Dar am avut o surpriza pentru ei cand am ajuns acolo. Le-am spus “Trebuie sa munciti pentru orice pe lumea asta. Asa ca trebuie sa munciti si pentru pizza din seara asta. O sa ne facem noi pizza.”
Ne-am dus in bucuratarie cu tot ce aveam nevoie, faina, branza si sos. Ne-am facut singuri blaturile de pizza. Chiar a iesit foarte buna. Am mancat multe felii. Ce pot sa spun? Sunt italian. Imi iubesc pizza si pastele.
Acum reusim sa incheiem multe meciuri fara sa primim gol. Au fost o gramada de meciuri fara gol primit dupa pizza aia. Si nu cred ca e o coincidenta.

Mai avem putin pana la final si trebuie sa continuam sa luptam cu toata inima, cu tot sufletul. Leicester e un club micut, care arata lumii intregi ce se poate obtine atunci cand ai spirit si determinare. 26 de jucatori. 26 de creiere diferite. Dar o singura inima.
Cu cativa ani in urma, multi dintre jucatorii mei erau in ligile inferioare. Vardy muncea intr-o fabrica. Kante era in liga a 3-a din Franta. Mahrez era in liga a 4-a franceza.
Acum ne luptam pentru titlu. Ma intalnesc cu suporteri pe strada si imi spun ca ei viseaza, ca nu poate fi adevarat. Dar eu le spun “Bine, atunci visati in continuare. Dar sa stiti ca noi nu visam. Noi pur si simplu muncim din greu.”
Cred ca povestea noastra din acest sezon este importanta pentru toti suporterii de fotbal din lume. E facuta sa le dea sperante si jucatorilor tineri carora li s-a mai spus ca nu sunt suficient de buni.
Sa-si spuna toti in gand: “Cum pot sa ajung si eu in varf? Daca Vardy a reusit asta, daca N’Golo Kante a reusit asta, poate reusesc si eu...”
Ce iti trebuie pentru asta?
Un nume mare? Nu.
Un contract mare? Nu.
Trebuie sa ramai cu mintea deschisa, sa ai inima deschisa, bateriile full si sa alergi liber.
Cine stie, poate ca la sfarsitul sezonului vom avea doua petreceri cu pizza."

Vineri pe Giulesti trebuie sa fim, suporterii din tribuna si baietii din teren, o singura inima.
Iar glasul rotilor de tren sa insemne pulsul ce ne va purta spre victoria dorita.

Nici noi nu visam.
Asteptam cu rabdare sa ne re-ocupam locul ce-l meritam.
Noi, cei mai frumosi, patimasi si  devotati suporteri de pe acest pamant.

FzR!!


marți, 26 aprilie 2016

YES WE CAN !!!

Jamie Vardy (28 de ani) este personajul momentul în Anglia.
Iar visul continuă pentru atacantul lui Leicester, care în această toamnă a strâns şi primele selecţii în naţionala de seniori a Angliei.

Povestea lui Vardy este dovada perfectă că în fotbal precum în viata, nimic nu e imposibil iar visele se pot împlini indiferent de vârstă.

În urmă cu doar 5 ani, Jamie juca încă în liga a OPTA a Angliei, pentru Stocksbridge Park Steels, unde câştiga aproximativ 150 de euro pe lună.
În paralel, Vardy lucra şi într-o fabrică din Sheffield, orasul sau natal.
Avea atunci 23 de ani şi probabil renunţase deja la visul de a ajunge un fotbalist de top.
Practica sport mai mult de plăcere.
Au urmat însă transferuri succesive la Halifax Town şi Fletwood, echipe din ligi superioare, dar tot in fotbalul amator.

Vardy marca însă meci de meci, iar în 2012 Leicester, pe atunci în Championship, a decis să plătească 1 milion de lire pentru transferul său.
O sumă rămasă până acum record plătită pentru un jucător care nu jucase încă vreun minut la nivel profesionist.
Iar restul inseamna deja MAGIE.
Vardy a ajutat-o pe Leicester să promoveze, să reziste în primul an în Premier League, iar acum să devină revelaţia sezonului (Leicester e pe locul 1 în Premier League după 35 de etape).

Vor urma ofertele din partea marilor cluburi europene, cu siguranta dupa prezenţa sa la Campionatul European din Franţa.
Asta după ce în 2010, la Mondialul din Africa de Sud, îi privea pe Rooney sau Steven Gerrard din faţa televizorului, obosit după o tură grea în fabrica unde era angajat.

Povestea poate ne va face sa strangem randurile, atat de amar risipite parca intre cele patru zari, vineri 29 aprilie 2016.
Iar meciul cu Dunarea Calarasi sa insemne Invierea Rapiduletului Nostru.
Macar in spirit si unitate.
Astfel incat sa pornim la drum.
Fiindca stim ca se poate.

Dzeu sa ne ajute!

FzR!!!

luni, 18 aprilie 2016

File de Poveste fara de Sfarsit

Numele său este Dobri Dobrev, cunoscut şi ca bunicul Dobri. Bătrânul trăieşte în Bailovo, un sătuc din Bulgaria, şi are nu mai puţin de 101 ani.
De-a lungul vieţii, bunicul Dobri a strâns donaţii pentru ca, mai apoi, să le dea mai departe, în scop caritabil. Bătrânul crede că se află pe această lume pentru a strânge bani pentru restaurarea bisericilor şi mănăstirilor din Bulgaria.

Bunicul nu păstrează niciun bănuţ pentru el. Trăieşte dintr-o pensie de aprximativ 100 de euro, la care se adaugă mâncarea sau hainele primite de pomană de la oameni cu suflet mare.

În 2010, un post de televiziune local a făcut un documentar despre Catedrala Alexander Nevski, din Sofia. La un moment dat, căutând prin arhive, un jurnalist a descoperit că cea mai generoasă donaţie privată care a fost făcută vreodată pentru Catedrală - în cuantum de 20.000 de euro - a fost făcută de bătrânul cerşetor, bunicul Dobri.

Bătrânul îi ajută pe toţi cei care au nevoie. Odată, acesta a plătit facturile pentru o casă de copii care rămăsese, din cauza restanţelor, fără căldură şi curent electric.

Cine ştie câte astfel de fapte bune a făcut bătrânul?... Probabil că nu vom afla niciodată şi asta dintr-un singur motiv: bunicul Dobri nu se laudă niciodată cu faptele bune.


sursa: romaniatv.ro

Rapiduletul Nostru implineste curand 93 de ani.
Mereu tanar si mai ales mereu gata se ne aduca cele mai frumoase bucurii, bunicul nostru cu par Alb si sange Visiniu ramane cadoul cel mai de pret al sufletului.

Intr-o lume parca tot mai plina de minciuna si egoism.

FzR!!!

Miorita

" Pe un picior de plai (si cu siguranta intr-o ureche!),
Pe o gura de rai..."
Sambata, Dunarea si-a involburat apele la Pontus Euxinus:

Farul - Dunarea Calarasi 0 - 6

Nimic anormal pana aici.
Pentru ca de ce sa nu recunoastem (plini de ironie!) tiki-taka celor de pe malul Borcei uimeste si domneste de multi ani peisajul fotbalistic romanesc.
Potrivit editiei "Ziua de Constanta" inaintea meciului cinci jucători: Popa, Tigoianu, Munteanu, Murgoci şi Pungă, fără a avea o discuţie cu antrenorul Ilie Stan (Iniesta!), şi-au facut bagajele şi au plecat din cantonament.
Totuşi, după discuţii cu conducerea clubului, jucătorii, cu excepţia lui Popa, s-au întors, iar Tigoianu a jucat titular cu Dunărea Călăraşi, în vreme ce Munteanu, Murgoci şi Pungă au fost rezerve. Pe lângă Popa, din lotul de sâmbătă nu a făcut parte nici Ovidiu Vezan.
"La Vezan am renunţat eu, pentru că, indiferent ce aş face, nu pot accepta să am în echipă un jucător cu 15 kilograme în plus.
S-a dus cu fotbalul numai din lovituri libere, 11 metri şi cornere. Gata. N-am nimic cu el.
I-am zis însă că, atât timp cât o să mai fiu eu la echipă, el nu va mai juca", a precizat Iniesta, care nu va mai conta nici pe fundaşul Doru Bratu (mioara intai din capodopera de acum cativa ani fcsb - jijitorul).

Haosul de la Farul s-a văzut şi în meciul de sâmbătă cu Dunărea Călăraşi.
Jucătorii lui Iniesta au fost precum jaloanele în faţa celor ai lui Adrian Mihalcea, iar rezultatul final a fost extrem de dur, 0-6. Kanda (30, 45, 68) şi Alexandru (49, 56 - pen., 72) au înscris împotriva "marinarilor".

Circul dupa meci a tradat o cearta intre doua tabere, evident cu optiuni diferit.e
Si evident o continuare naturala a disputei de dinaintea meciului: Adrian Pătulea (autorul a 14 goluri pentru Farul) a avut în vestiar un conflict cu antrenorul Iniesta şi preşedintele Auraş Braşoveanu, astfel că jucătorul s-a ales cu contractul reziliat pentru "abateri deosebit de grave“.

Poemul folcloric al fotbalului romanesc isi urmeaza cu jale destinul spre pieire.
Intr-un decor tot mai trucat cortegiul fotbalului condus de frf si lpf se afunda tot mai mult in marele nimic.
Sa nu ne miram daca clona Olgutei va participa in Europa League, iar comunele din Ilfov se vor salva de la retrogradare.....

Dar poate Dzeu nu-si va lua fata de la noi, asa cum tot sambata ne-a dovedit ca inca mai crede in puritatea, pasiunea si credinta din noi.

In coltul acestui decor cant vesel de fluieras al dragului Sumi razbate:

"Că la nunta mea
A căzut o stea,
C-am avut nuntaşi
Brazi şi paltinaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii! "


Felicitari Sumi!!!
FzR!!



duminică, 17 aprilie 2016

Big Bang

Conform Wikipedia, Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului
Termenul de Big Bang, se referă la ideea că Universul în urmă cu circa 13,7 miliarde de ani, încă nu exista. 
Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natură cu totul specială, o așa-numită singularitate, ceva fără dimensiuni dar cu o energie Infinită. 
La momentul "zero" acest punct a ieșit din starea lui de singularitate (încă nu se știe din ce cauză) și și-a manifestat uriașa energie printr-o inimaginabilă explozie. 
Big Bang-ul mai continuă și în ziua de azi. 

Marius Sumudica


Astrofizicianul Giulestean, cu un discurs mobilizator in care si-a facut loc nedreptatea miliardelor de ani ( http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Discursul+lui+Sumudica+din+vestiar+inainte+de+victoria+cu+Steaua ) a demonstrat pe baze stiintifice faptul ca denumirea corecta a corpului ceresc este Astra.


Mircea Lucescu

Ajuns la 71 ani, Mesia din Giulesti, prin adoptia Marelui nea Mincea, se afla impreuna cu Shakhtar-ul din Donetsk in semifinalele Europa League. 
Cristian Sapunaru

Castigator al Europa League cu Porto in sezonul 2010-2011 si titular incontestabil pentru Euro 2016, copilul teribil al Giulestilor inseamna speranta pentru intreaga suflare a suporterilor. Indiferent de culori.

Daniel Pancu

Ronaldo din Giulesti a devenit in data de 2 aprilie 2016 ( Petrolul - Voluntari 1-2), adica la varsta de 38 de ani şi 7 luni, cel mai invarsta marcator al fotbalului romanesc. Depasind in clasamentul pasiunii pentru forbal un al simbol Visiniu: Robert Ilyes.


Dan Alexa

Marcatorul primului gol romanesc pe National (Mall) Arena, polistul adoptat de suflarea visinie are mari sanse de promovare in Istoria Rapidului.

Dani Coman

Presedinte al Astrei si viitor Campion al Romaniei.


Alexandru Ionita II

Ducele incoronat al Giulestilor, jucator al Astrei si viitor Campion al Romaniei.

Viorel Modovan

Secund al echipei nationale a Romaniei. Suflet dedicat fotbalului.

Si lista, cu scuzele de rigoare pentru eventualele omisiuni, ar continua. 
Toti amintiti mai sus au un punct de natura unica si speciala: RAPID.
Big Bang-ul Inimilor Noastre care continua si astazi. Maine. Si la Infinit.
Pentru ca nu este doar o terorie. Este insusi Universul.

FzR!






vineri, 15 aprilie 2016

All You Need is LOVe

Aseara fotbalul ne-a dat poate cea mai frumoasa lectie de viata.

R.
Am re-invatat ce este inseamna RESPECTUL in minutul de reculegere pastrat in memoria celor 96 de suporteri disparuti in urma cu 27 ani in tragedia de la Hillsbrough.
Asistenta, fie de pe Anfield, fie din canapeaua de acasa, a transformat cele doar 60 de secunde intr-un monument al linistii in care nici macar inima nu a mai cutezat sa bata.
A.
Am re-invatat ce inseamna ANGAJAMENTUL.

Origi, unul dintre eroii memorabilului meci a dezvaluit ca magicianul Klopp le-a cerut elevilor sai inainte de a ieși in teren pentru repriza a doua să reuseasca un joc pe care să și-l amintească copii și nepoții. 
La pauza Dortmund, marea favorita a competitiei, conducea cu 2-0.

P.
Am re-invatat ce inseamna PASIUNEA.
Pentru ca doar pasiunea, acest foc nebanuit ce arde inlauntrul nostru, ne transforma pe fiecare dintre noi in eroii gata de a da cele mai imposibile lupte:

"Când i-am trimis în teren pe Sturridge şi Allen le-am spus să arate că au caracter.
La pauză nu prea mai credeam în victorie, dar le-am spus că trebuie să ieşim din joc cu fruntea sus.
Să dăm tot ce avem.
Le-am zis că nu mă interesează dacă o să câştigăm sau o să pierdem", a spus Klopp la flash-interviul de după partidă, citat de DailyStar.

I.
Am re-invatat ce inseamna IUBIREA.
Acest sentiment ce ne face sa ramanem alaturi si uniti.
In Catedrala Anfield nu a existat niciun suflet care sa nu fi trecut de la agonie la extaz si invers, dar care a ramas alaturi sustinand favoritii pana la ultima picatura de energie. Iar favoritii din teren au facut acelasi lucru. Din iubire reciproca.

D.
Am re-invatat ce inseamna DESTIN.
"Nu pot explica ce s-a întâmplat. A fost foarte emoţionant.
În final, când au reuşit să egaleze, după ce am condus cu 3-1, toată lumea a crezut că Liverpool poate câştiga.
Că aşa a fost menit să se întâmple.
Un fel de destin.
Atunci când crezi suficient de tare în ceva, acel lucru se întâmplă.
Dacă se întâmplă lucruri de genul acesta trebuie să le accepţi. Să te ridici în picioare şi să feliciţi adversarul, să accepţi înfrângerea", a spus Tuchel la finalul jocului de pe Anfield.

Miracolele exista.Trebuie doar sa crezi in ele.


Liverpool - Dortmund (1-1 în tur) 4-3 (Origi 48, Coutinho 66, Sakho 78, Lovren 90+1 / Mkhitaryan 5, Aubameyang 9, Reus 58)

LIVERPOOL: Mignolet - Clyne, Lovren, Sakho, Moreno - Milner, Can - Lallana, Firmino, Coutinho - Origi

DORTMUND: Weidentfeller - Piszczek, Sokratis, Hummels, Schmelzer - Castro, Weigl - Mkhitaryan, Kagawa, Reus - Aubameyang

FzR!!