Adio

Se aude prin online că Gâlcă nu mai vorbește cu nimeni în club. Așa că trebuie să se descurce singur. 

Să-și facă bagajele. 

Nu știu de ce, dar mă îndoiesc până și de reușita asta a lui. 

Ar fi singura din Giulești.

Și dacă tot suntem la capitolul bagaje, sper ca același lucru să-l facă și medicul ăla Misael Rivas...

Că, paradoxal, când ar fi trebuit să-i aflăm competențele, finalul competiției l-a prins cu infirmeria plină.

Acesta este rezultatul când angajezi profesioniști și tot tu le spui ce trebuie să facă.

Bine că ne-am calificat în play-off.

Că acum staff-ul tremura la gândul retrogradării.

Pe băieți oricum nu-i interesează. Nu i-a interesat nimic.

Nici de noi cei ce i-am încurajat din tribune. 

Normal ar fi fost ca ei să-și plătească biletele și abonamentele.

Nu noi.

Nu-i plângem. Își vor găsi de lucru. La vreo uzină.

- M-am angajat la o uzină și chiar din prima zi am ajuns la spital.

- Păi, de ce??

- Am intrat în secție și am strigat: Vasile, aruncă-mi o cheie de 32!!

- Așa, și?

- Păi și de unde era să știu că în hala aia erau 1923 de muncitori pe care îi chema Vasile?

Ne-am luat cu vorba, însă sper că deja și-au terminat de făcut bagajele...

Să putem să le spunem în sfârșit "ADIO", însă așa într-un mod mai elegant...

Că la multinaționale.

" La revedere multă!!"

FzR!!

Eventul

După 57 de ani am reușit eventul!!

De bucurie am trecut RAPID pe culoarea vișinie. Că roșu nu mai vreau să văd în fața ochilor.

- Actele.

- Nu le am.

- Permisul.

- Nu-l am.

- Suflați.

- Sunt beat!

- Acum îl chem pe căpitan, să rezolve el cu dumneata. Ai încurcat-o domnule!

Vine căpitanul:

- Permisul.

- Poftiți.

- Actele.

- Poftiți.

- Suflați.

- Poftiți!

Căpitanul nedumerit:

- Și atunci de ce mi-a spus sergentul că ești beat și fără acte?!

- Păi, stați să vedeți...acum o să spună și că am trecut pe roș...vișiniu.

După 57 de ani Rapidulețul a reuși eventul!!

La baschet feminin.

Chiar nu știu ce tot are de comentat nevastă-mea când îi tot zic că-mi plac fetele.

Noaptea trecută, beat fiind, ca să intru', am sunat la ușă.

Mi-a deschis.

Pauză.

Io:- Ei, de ce te uiți așa?? Intră dacă tot ai venit! Unde ai fost??

Apoi, s-a așezat în pat, s-a lipit de mine și mi-a spus:

- Stai să mă încălzesc și eu cât mai ești cald.

Nu am înțeles dacă e declarație de dragoste sau amenințare.

Preventiv nu am dormit toată noaptea. De bucurie.

Că am reușit eventul!!

Deci se poate. La fete.

FzR!!

1 mai

Abia aștepta Costel ăsta să vină 1 mai, ca să facă și el un grătar...

Că are competențe și tot ce-i trebuie: fier, tablă și aparat de sudură.

1 mai bun ca el chiar nu există. 

Că el a fost primul care s-a bucurat că s-au inventat mașinile.

Nu a mai fost nevoit să-și trezească calul la 3 noaptea ca să meargă la vreo gagică.

"Că cu" ultima a ieșit de două ori. Dacă mai ieșea o dată, îi știa toate hainele.

1 mai bun ca el chiar nu există. De sărac. Fotbalistic. 

Bogat în încăpățânare.

Că nu ai cum să trudești un întreg sezon regular pentru a te umili în play-off. Asta dacă nu e adevărată bârfa aia de prin Asia...cu schimbarea portarului în primul sfert de oră...

Dar asta știe Angelescu. Cel mai bine.

Ei bogați, noi săraci.

Ei norocoși, noi ghinioniști.

Și știu asta până și blondele alea ale lui Șucu:

- Fato, ai auzit că pe coșarul nostru l-a călcat mașina??!

- Vai fato, că nici pe acoperiș nu mai ești în siguranță...

Că multinaționala asta a lui Șucu a adunat 1 mai mai mult an de contra-performanță. Cu siguranță însă pe profit.

Știe el cel mai bine.

O știm însă și noi.

Cei ce doar datorită nouă Rapidulețul își va continua drumul spre Infinit.

Cu 1 mai mult decât orice poveste.

FzR!!

Ne-bunul

- Maestre, de ce nu am și eu succes în viață?

- Ai privit apusul soarelului în munți?

- Da, maestre!

- Ai văzut zborul lin al vulturilor deasupra piscurilor?

- Da, maestre!!

- Ai contemplat luna într-o noapte senină?

- Da, maestre!!!

- Păi vezi, îți pierzi timpul cu nimicuri de astea în loc să pui osu' la treabă!

Că de când s-a mai înscris și la înot, a reușit doar să bea cei 2 litri de apă pe care îi i-a recomandat medicul.

Seara trecută, după conferința aia în care nu a discutat decât că i-a luat banderola lu' Ronaldo, l-a mai mâncat și undeva, să-și seteze telefonul cu recunoaștere facială.

În dimineața aceasta a trebuit să bea trei beri, o sticlă de vin și una de whiskey ca să-l poată debloca...

A mai vrut să scuture și o firimitură de pe ecranul telefonului. 

A blocat 150 de persoane și și-a cumpărat un tractor de pe OLX.

În seara asta, după meciul ăla jalnic prestat împotriva Praziliei, a mai constatat că sunt mulți nebuni pe lumea asta...

Pe drumul de întoarcere, într-o benzinărie, a văzut o doamnă care vorbea cu o pisica. 

Biata femeie, era convinsă că o înțelege pisica!

Când a ajuns acasă, i-a povestit totul câinelui său.

Și s-au tăvălit pe jos de râs!

Noi de tristețe.

Că am reușit să mai ratăm un an. 

Primul din cel fără rapidiști. 

Acolo jos. În teren. 

Aaaa, sa nu uit:

La mulți ani, Marius Măldărășanu!

FzR!!

Single

Acum, după reușita ratării locului 3 din superliga, nu ne mai rămâne decât să înfrângem săptămâna viitoare în meciul cu potăile...

Ca să evităm locul ăla de baraj și Costel ăsta toate obiectivele.

- Iubitule, dacă crapul este foarte scump, încearcă să prinzi macrou...

Că nici pescar nu e. După cum face schimbările și atârnă banderolele de căpitan, nici măcar antrenor.

- Și...aveți recomandare de la vechiul loc de muncă?

- Desigur, ei mi-au recomandat să-mi caut de lucru în altă parte!

Cu siguranță, acum că termină și cu antrenoratul, curând, după bafta aia de la ultima partidă de pescuit, va mai fi și single...

Că mâine, după meciul cu Prazilia, până și shaormarul i-a zis:

- Dvs. vă pun și ceapă că oricum nu va mai trebui să vă pupați cu nimeni.

FzR!!

Ciao!

Îmi pare o minune totul, căci brusc, în zilele acestea zic, am devenit toți brusc mai buni.

Nu că mi-aș lua partea, însă chiar am sentimentul că deja am concurență serioasă. Că nu mă mai pot deosebi. De ceilalți.

Ieri am fost la cumpărături și după ce am pus în coș tot ce aveam nevoie (ce mi-a trecut pe listă, că nu sunt chiar așa de bun!), m-am îndreptat spre casă să plătesc.

Așteptând la rând, observ că o doamnă din fața mea se uita la mine insistent...

Gândind că mă cunoaște de undeva am întrebat-o:

- Scuze, ne cunoaștem?

- Nu, dar semeni foarte mult cu fiul meu!

Am rămas mască!

- OK...și am zâmbit.

- A plecat acum o lună...

Pur și simplu nu știam ce să fac sau ce să spun. Dar la un moment dat îmi zice:

- Știi, dacă aș fi putut, te-aș fi îmbrățișat.

M-a surprins și i-am răspuns "mulțumesc!".

Am continuat coada și înainte de a plăti, ea cu căruciorul plin de mărfuri îmi spune:

- Îți pot cere o favoare?

M-am gândit că îmi cere bani...dar în șoaptă îmi spune:

- Poți să-mi spui "ciao mama" când plec?

Am rămas iar șocat și i-am spus "da".

În timp ce pleca i-am spus ce mi-a cerut...cu lacrimi în ochi!

Îmi vine rândul, pun pe tejghea produsele, iar casiera îmi spune totalul: 1923 lei.

- Cât??!?

Și-mi mai spune:

- Doamna care tocmai a plecat a spus: "Plătește fiul meu tot"...

FzR!!

Papagalii

Astăzi, la încă o zi în plus și infinite în minus față de respectul pe care reușim să nu-l arătăm Valorilor, ne întoarcem la nimic.

Ca o ironie, în superliga zic, viitorul a reușit ieri o nouă omenie, re-mototolind termenul ăsta, în detrimentul a cum ar trebui să fim...Și să ne fie.

Nicidecum să fim inerți. Și din păcate fără viitor.

Nu noi, ci ei.

Cei ce ar fi trebuit să deschidă luni porțile Giuleștiului.

Să ne putem exprima recunoștința și respectul față de Cel ce și-a dedicat Toată viața fotbalului. Toată.

Iar nouă ne-a dat șansa de a nu mai fi "o echipă de cartier".

Ăștia, de ei zic, nu sunt decât niște papagali.

Cel puțin prin performanțele fotbalistice reușite în ultimii zeci de ani. Și alea viitoare.

Că am avut și io un papagal...Unul care înjura.

Într-o zi, alta decât asta dintre cele multe triste, exasperat, l-am închis în congelator.

După niciun minut tace.

Deschid io ușa congelatorului, iar Papagalu' îmi zice...:

- Vă rog să-mi acceptați scuzele mele pentru neplăcerile provocate, vă asigur însă că nu se vor mai repeta!

Să cad pe spate, nu alta, chiar nu mi-a venit a crede...

Și tot Papagalu' ăsta a continuat:

- Și apropos, doar așa de curiozitate, găina cu cea greșit?

Niște papagali.

Acolo în conducerea destinelor fotbalului românesc.

FzR!!