Tarrre mândru și fericit mai sunt că echipele astea (48, zic!) vor disputa nu mai puțin de 104 partide la campionatul ăsta mondial.
Și toate astea se vor disputa în deschiderea primului meci al Rapidulețului. Din sezonul următor, zic!
Că acum, dacă ne uităm în urmă, ne spunem: „Băi, ce proști am fost sezonul trecut!”
Probabil... că suntem proști și acum, doar că ne vom da seama abia la anul.
Sau poate că nu.
Că Pancone al nostru a anunțat deja primele achiziții: Mohammed Kamara și Vladan Bubanja.
Sper, deci, ca „buba” noastră să nu rămână la infinit precum a deșiratului ăla de Don Quijote: idealiști, nebuni, generoși, cu perseverență oarbă și fidelitatea asta mistică.
Fiindcă acest conflict etern între iluzie și realitate ne-a adus aici...
Cam nicăieri, zic.
Însă împreună și cei mai fericiți.
Aproape cei mai fericiți.
Că astăzi nevastă-mea m-a tras după ea vreo trei ore prin magazine, iar într-un final a obosit și mi-a spus:
— Te rog frumos să te dai jos de pe cărucior!
Acasă au urmat, evident, discuțiile:
— Iarăși stai întins pe canapea...
— Draga mea, privește partea pozitivă: întotdeauna știi unde mă găsești!
Cugetând, deci, în canapeaua asta, am mai constatat că mi-am îndeplinit visul. Că-s realizat, deci!
"Că când" eram copil, îmi doream să fiu șofer de autobuz, pentru că îmi plăcea sunetul „piiiiffff” când se deschidea ușa...
Nu după mult timp, am descoperit berea la doză!!!
Piiiffff!!!
Piiiffff!!!
Să fie fotbal, deci!
În deschiderea primului meci al Rapidulețului Nostru!!
FzR!!
