Aseară, pe la ora 23:00, m-am pus în pat, bucuros că mă culc devreme!
S-a făcut ora 5:00 și eu nu încetasem să mă bucur!
Că până la transferurile alea răsunătoarele, ni s-a alăturat Leo Toader.
Că în sfârșit, după cei patru ani de experimente, domnul Șucu a descoperit că forța Rapidului este dată de tradiție, spirit, dorință și atașamentul dus până la sacrificiu.
De aici se reconstruiește totul. Adică ceea ce era deja clădit.
Sper, deci, că noul staff va reuși să-i convingă pe băieți să vină la stadion, să joace meciurile și să renunțe să tot facă cereri de acelea ca să lucreze de acasă...
Mai sper și ca Pancone să-i bage pe toți (pe cei pe care îi păstrează în lot!) la dietă.
Să mănânce tortul fără pâine! Că la tort nu renunțăm!
Că dacă domnul Șucu se hotărăște să-i asculte pe profesioniști, poate construiește cu adevărat echipa aceea care să crească apoi organic, nu?
Zău că promitem că șampania o vom da noi. Iar noi ne ținem întotdeauna de promisiuni.
Pentru că, pentru noi, promisiunile sunt, de fapt, jurăminte.
FzR!!
