Ne-bunul

- Maestre, de ce nu am și eu succes în viață?

- Ai privit apusul soarelului în munți?

- Da, maestre!

- Ai văzut zborul lin al vulturilor deasupra piscurilor?

- Da, maestre!!

- Ai contemplat luna într-o noapte senină?

- Da, maestre!!!

- Păi vezi, îți pierzi timpul cu nimicuri de astea în loc să pui osu' la treabă!

Că de când s-a mai înscris și la înot, a reușit doar să bea cei 2 litri de apă pe care îi i-a recomandat medicul.

Seara trecută, după conferința aia în care nu a discutat decât că i-a luat banderola lu' Ronaldo, l-a mai mâncat și undeva, să-și seteze telefonul cu recunoaștere facială.

În dimineața aceasta a trebuit să bea trei beri, o sticlă de vin și una de whiskey ca să-l poată debloca...

A mai vrut să scuture și o firimitură de pe ecranul telefonului. 

A blocat 150 de persoane și și-a cumpărat un tractor de pe OLX.

În seara asta, după meciul ăla jalnic prestat împotriva Praziliei, a mai constatat că sunt mulți nebuni pe lumea asta...

Pe drumul de întoarcere, într-o benzinărie, a văzut o doamnă care vorbea cu o pisica. 

Biata femeie, era convinsă că o înțelege pisica!

Când a ajuns acasă, i-a povestit totul câinelui său.

Și s-au tăvălit pe jos de râs!

Noi de tristețe.

Că am reușit să mai ratăm un an. 

Primul din cel fără rapidiști. 

Acolo jos. În teren. 

Aaaa, sa nu uit:

La mulți ani, Marius Măldărășanu!

FzR!!

Single

Acum, după reușita ratării locului 3 din superliga, nu ne mai rămâne decât să înfrângem săptămâna viitoare în meciul cu potăile...

Ca să evităm locul ăla de baraj și Costel ăsta toate obiectivele.

- Iubitule, dacă crapul este foarte scump, încearcă să prinzi macrou...

Că nici pescar nu e. După cum face schimbările și atârnă banderolele de căpitan, nici măcar antrenor.

- Și...aveți recomandare de la vechiul loc de muncă?

- Desigur, ei mi-au recomandat să-mi caut de lucru în altă parte!

Cu siguranță, acum că termină și cu antrenoratul, curând, după bafta aia de la ultima partidă de pescuit, va mai fi și single...

Că mâine, după meciul cu Prazilia, până și shaormarul i-a zis:

- Dvs. vă pun și ceapă că oricum nu va mai trebui să vă pupați cu nimeni.

FzR!!

Ciao!

Îmi pare o minune totul, căci brusc, în zilele acestea zic, am devenit toți brusc mai buni.

Nu că mi-aș lua partea, însă chiar am sentimentul că deja am concurență serioasă. Că nu mă mai pot deosebi. De ceilalți.

Ieri am fost la cumpărături și după ce am pus în coș tot ce aveam nevoie (ce mi-a trecut pe listă, că nu sunt chiar așa de bun!), m-am îndreptat spre casă să plătesc.

Așteptând la rând, observ că o doamnă din fața mea se uita la mine insistent...

Gândind că mă cunoaște de undeva am întrebat-o:

- Scuze, ne cunoaștem?

- Nu, dar semeni foarte mult cu fiul meu!

Am rămas mască!

- OK...și am zâmbit.

- A plecat acum o lună...

Pur și simplu nu știam ce să fac sau ce să spun. Dar la un moment dat îmi zice:

- Știi, dacă aș fi putut, te-aș fi îmbrățișat.

M-a surprins și i-am răspuns "mulțumesc!".

Am continuat coada și înainte de a plăti, ea cu căruciorul plin de mărfuri îmi spune:

- Îți pot cere o favoare?

M-am gândit că îmi cere bani...dar în șoaptă îmi spune:

- Poți să-mi spui "ciao mama" când plec?

Am rămas iar șocat și i-am spus "da".

În timp ce pleca i-am spus ce mi-a cerut...cu lacrimi în ochi!

Îmi vine rândul, pun pe tejghea produsele, iar casiera îmi spune totalul: 1923 lei.

- Cât??!?

Și-mi mai spune:

- Doamna care tocmai a plecat a spus: "Plătește fiul meu tot"...

FzR!!

Papagalii

Astăzi, la încă o zi în plus și infinite în minus față de respectul pe care reușim să nu-l arătăm Valorilor, ne întoarcem la nimic.

Ca o ironie, în superliga zic, viitorul a reușit ieri o nouă omenie, re-mototolind termenul ăsta, în detrimentul a cum ar trebui să fim...Și să ne fie.

Nicidecum să fim inerți. Și din păcate fără viitor.

Nu noi, ci ei.

Cei ce ar fi trebuit să deschidă luni porțile Giuleștiului.

Să ne putem exprima recunoștința și respectul față de Cel ce și-a dedicat Toată viața fotbalului. Toată.

Iar nouă ne-a dat șansa de a nu mai fi "o echipă de cartier".

Ăștia, de ei zic, nu sunt decât niște papagali.

Cel puțin prin performanțele fotbalistice reușite în ultimii zeci de ani. Și alea viitoare.

Că am avut și io un papagal...Unul care înjura.

Într-o zi, alta decât asta dintre cele multe triste, exasperat, l-am închis în congelator.

După niciun minut tace.

Deschid io ușa congelatorului, iar Papagalu' îmi zice...:

- Vă rog să-mi acceptați scuzele mele pentru neplăcerile provocate, vă asigur însă că nu se vor mai repeta!

Să cad pe spate, nu alta, chiar nu mi-a venit a crede...

Și tot Papagalu' ăsta a continuat:

- Și apropos, doar așa de curiozitate, găina cu cea greșit?

Niște papagali.

Acolo în conducerea destinelor fotbalului românesc.

FzR!!

Iertarea

Am fost bogați și nu știam. 

Ne-a fost dat, așa cum suntem obișnuiți noi ăștia românii, să aflăm din toate colțurile lumii, să simțim acum când doare, cât a fost de iubit. Și respectat.

Puteam și noi la fel. De mult. Dar nu s-a putut pentru că am fost preocupați. Cu altele.

Zilele acestea, pline de amar, am învățat prin Răzvan, ce înseamnă să fii puternic. Printre altele. Ce înseamna doar Iubire.

Și am înțeles, măcar noi ăștia ce nu am reușit să uităm să simțim, că nu este despre sfârșit, ci despre încrederea de a știi că putem continua.

Că suntem continuarea Poveștii. Legendei.

Că suntem datori Ei.

Drum bun, nea Mircea!

Și iartă-ne....

Căci de azi când ne privești de sus, iti cerșim Iertarea. Că am devenit brusc mult, mult mai săraci.

FzR!!

Trambulina

După victoria aia de ieri, obținută în extremis, contra-candidatele noastre au toate motivele să se teamă. 

Că ne menținem seria invincibilității împotriva celor de la Afumați.

Că noi, după criza asta a prețurilor la ulei și carburanți, sperăm doar să nu crească prețul la diamante și caviar.

Iar cozi, iar alți nervi!!

În rest avem toate motivele zic, să privim cu optimism confruntarea din Giulești, aia de abia duminica viitoare, împotriva celor de la "U" Cluj.

Și să privim de sus, de pe cea mai înaltă treaptă zic, lumea...

Domnu' Dan trebuie să vă suspendăm abonamentul la piscină.

- Din ce cauză??

- Păi, faceți pipi în piscină!

- Păi, toată lumea face...

- Da, dar de la trambulină, doar dumneavoastră!

FzR!!

Depresso

Încet, încet, lucrurile încep să se schimbe în România. Mâine se schimbă ora.

Mai ales, deși site-ul oficial nu a anunțat, că au plecat ăia doi. Care doar își făceau nevoile la serviciu. 

Astfel au economisit hârtie igienică, apă și au mai fost și plătiți pentru acest timp.

Sper ca tâmplarul să priceapă asta și să se înconjoare de profesioniști.

- Fumezi?

- Depinde...

- Cum adică "depinde"?!

- Depinde dacă vrei să-mi dai sau dacă vrei să-mi ceri...

Că l-au păcălit până și alea două blonde ale lui.

- Îl vezi pe tipul cu Logan?

- Da, ce-i cu el?

- Eu l-am făcut cu Logan.

- Cum ai reușit?

- Am avut ceva de lucru!! Când l-am cunoscut avea Lamborghini.

Tâmplarul ăsta ne tot amăgește, iar la sfârșitul campionatului își va da seama că s-a păcălit pe sine. 

Cu toate alegerile astea neinspirate.

Că dacă aș fi cafea, m-ar chema..."Depresso".

Că-l văd că-i și orb.

Că nu observă că fix lângă el, în play-off zic, un președinte performează cu un buget la sfert și fără a înregistra un deficit financiar anul acesta.

Astăzi îl sărbătorim deci pe Dani Coman.

Cu siguranță, profesionistul ce va aduce (dacă îi va fi permis) schimbarea în bine.

La Mulți Ani, Dani!!

FzR!!

La Infinit

Săptămâna aceasta am primit și vești bune. Semn că nu-mi merg chiar toate pe dos, nu?

Prelandez și cârciug urmează să fie demiși, primul urmare a ocupării clandestine a unui post în care absolut nimeni nu a înțeles care i-au fost sarcinile, ultimul după controversele alea fără de sfârșit...

Sper ca amatorismul tâmplarului să nu mai continue cu cine mai știe ce noi experimente în organigrama clubului. 

Căci oricum sfârșitul acestui sezon competițional îi va dovedi că acest continuu "d'ale carnavalului" nu duce la obținerea niciunui rezultat.

Și culmea, adevărații profesioniști, cei alungați sau în viitor alungați, suferă și trăiesc pentru Rapid. 

Performând deocamdată pentru alte culori...

Ieri, de bucurie, am alimentat cu 10 litri de motorină Rapidul (n.r. Skoda).

Băiatul din stație mi-a cerut un autograf.

Nu disperăm. Nu cedăm. Avem încredere.

Căci, știm că doar noi și Chuck Norris am reușit să numărăm până la infinit.

De două ori.

FzR!!

Prietenia

Seara trecută ne-am remarcat doar prin faptul că dnul Gâlcă, aflat într-un moment greu al vieții, a făcut deplasarea alături de băieți. Și prin faptul că tot dnul Gâlcă a decis să-l introducă în teren și pe Keita.

Dovadă, în cazul în care noi mai aveam nevoie de așa ceva, că suntem poate ultima redută a iubirii,  a sprijinului, a afecțiunii și prieteniei autentice.

Seara trecută, singura noastră bucurie a fost reușita lui Pancone. Care își continuă marșul triumfal în superliga.

În rest...m-au prins zorii dimineții într-un bar. Încercând să mai uit de supărările astea...

Acolo, de la o masă, un bătrânel s-a apropiat de mine și m-a întrebat:

- Tu știi ce înseamnă prietenia?

Voiam să-i răspund, dar m-a întrerupt:

- Îl vezi pe domnul acela care stă la masă? El este prietenul meu cel mai bun, ne-am născut în '23 și am crescut împreună. Am cumpărat amândoi o bucată de pământ și în fiecare zi veneam la acest bar, beam o țuică și citeam ziarul. De fapt el îmi citea ziarul pentru că eu nu știu să citesc.

Eram mereu împreună.

În '71 ne-am certat, ne-am bătut.

De atunci nu ne-am mai vorbit, nici măcar nu ne-am mai salutat.

Dar în ciuda faptelor întâmplate, venim zilnic aici, la aceeași oră.

Ne vedem în fiecare zi, nu ne salutăm și ne așezăm la mese diferite.

Amândoi luăm câte o țuică, iar el citește ziarul cu voce tare.

Lumea crede că e nebun, dar el o face pentru mine...din '82.

Seara trecută, de ciudă că băieții nu au reușit să-i aline necazul dnului Gâlcă, m-am certat iară cu Rapidulețul....

Cu toată puterea iubirii și prieteniei alea celei mai autentice.

Zorii m-au surprins citind cu voce tare. Din toată inima. 

Din toate cele petrecute împreună.

Cei prezenți (ăia din bar, zic!) au crezut cu siguranță că sunt nebun.

Ba, chiar și eu!

Da, sunt nebun!

După Rapidulețul ăsta plin de toane. Dar al meu.

Al tău, al Nostru.

FzR!!

Paralele

Îmi este tot mai evident faptul că trăim în zeci de lumi paralele. 

Și (încerc!) să mă refer doar la fenomenul sportiv.

Partida de aseară a făcut cu siguranță o bună propagandă fotbalului. 

A predat o lecție generațiilor micilor suporteri că doar atunci când crezi și nu cedezi poți obține ce îți dorești. 

Ce visezi.

Mai ales după ce ești condus pe tabela (sau în viață) de două ori...

Că de atâta amar până și îngerul păzitor s-a apucat să bea. Ca să uite de mine.

Că mă uitam la echipamentul ăla maroniu al lui Costel și din superstiție m-am gândit că sigur iară ni se va întâmpla ceva rău.

Mai ales că avantajul maidanezilor a venit în cele două rânduri după tot atâtea infracțiuni de care nu mai vorbește nimeni în online.

Că trăim în zeci de lumi paralele. 

Gestionate de la și prin televizor.

Că după ce am lăsat un Giuleșți în sărbătoare, în plin revelion, acasă am constatat că am fost la un alt meci.

Că argumentele meșteșugite pot denatura meritul sportiv, pot face uitate bucuria și adrenalina trăită, că în țărișoara asta în orice domeniu există un mic ccr care poate să-ți anuleze tot. 

Munca, visul, iubirea și zâmbetul.

Din cei mulți care s-au tot perindat la flash-interviuri, cea mai potrivită reacție mi-a părut cea a lui Pașcanu:

" Păi ce face? Vrem să creștem arbitrii sau fotbaliști?"

- Ce ți-a zis nevasta când te-ai întors târziu de la meci??

- Nimic, oricum trebuia să-mi scot dinții din față...

Că am aflat că a mai fost și la ghicitoare.

- În curând soțul tău o să moară, are și o amanta mai tânără, îmi pare rău!

- Lasă asta, va fi vreo anchetă?

După fluierul final, a lu' ăla cu singura calitate că are o soție frumoasă, am uitat de superstiție...și am înțeles că maroniul ăla de pe Gâlcă însemna de fapt un ecler, desertul așteptat după 23 de ani de amărăciuni.

- Și zici că patronul era bine dispus când i-ai zis să-ți mărească salariul?

- Cred că da, că s-a prăpădit de râs.

Chiar dacă până vinerea viitoare privim de pe cea mai înaltă treaptă, trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ.

În Povestea Noastră reală, în lupta cu zecile de lumi paralele. Rele.

Felicitări, băieți!

FzR!!

Batman

- Ai ochii fericiți, te-ai îndrăgostit?

- Nu, am băut!

De fapt sunt îngrijorat...Înaintea start-ului ăsta de play-off.

Că dacă fac ăștia cu berea ce au făcut cu benzina, viața mea chiar devine un calvar.

- Ce faci, omule? Nu ne-am mai văzut demult.

- M-am însurat.

- Ehh, lasă, important e că ești sănătos.

Eh, bine...important ar fi ca după calificarea asta în play-off, după odihnă asta zic, chiar să ne apucăm de jucat și fotbal.

Iar Costel ăsta să-i transforme pe băieți în super-eroi.

Că ieri spre casă, în metrou, băut fiind, am văzut cum un hoț i-a furat portofelul unui popă...

Nu am mai suportat umilința, m-am ridicat cu greu, apropiat de el și i-am spus ferm:

- M-ai dezamăgit Batman!!

FzR!!

Întâlnirea

Astăzi îl sărbătorim pe Mister.

Suntem poate cei mai îndreptățiți să-i dorim o carieră în antrenorat, cel puțin la fel de succes precum parcursul său în calitate de jucător. 

Astăzi, în cu siguranță în cel mai important test al sezonului regular, avem ocazia să-l petrecem. 

Pentru că Giuleștiul a adoptat întotdeauna profesionalismul, pasiunea, dorința și respectul.

Îl vom petrece oricum, zic!

Că noi ne încăpățânam să visăm și să credem. Cu naivitate. Alegându-ne mereu cu partea pozitivă.

La fel ca atunci când fata chiar dacă nu vine la întâlnire, noi tot ne alegem cu ceva: dinți curați, unghiile tăiate, bărbierit, chiloți noi...

La Mulți Ani Frumoși, Mister!

Baftă!

FzR!!

Briceagul

Mâine înfruntăm campioana Prazilia. Mâine, vănătorul Gâlcă, se va asigura deci, că nu are cum să țintească niște puncte în play-off de la nea mărinii ăștia...

- Și cum mă plimbam eu așa la Polul Nord, a apărut un urs deodată în fața mea...

- Și...ce ai făcut?

- Am început să fug!

- Și?...

- Și el fugea după mine!

- Și??...

- Și m-am suit într-un palmier...

- Păi, bine mă, dar la Polul Nord nu sunt palmieri!

- Știu, da' ce era să fac??

Ne mai rămân deci cinci echipe. Cu tot cu noi, zic. Deci șase puncte le avem asigurate. Că încă dovedim că suntem și singuri împotriva noastră.

- Ție nu ți-e frică de nimic?

- Mă tem că nu.

În dimineața asta, la antrenament, dnul Șucu l-a zărit pe "Gâlcă că" tăia un copac gros cu un briceag.

- Costele, n-ar fi mai simplu să folosești toporul sau drujba?

- Ba da, dar sunt plătit cu ora!

FzR!!

El Fenómeno

Cu siguranță nici cei mai optimiști dintre noi nu îi dădeam credit lui Pancone. 

Că va redresa un vestiar dezbinat, că va strânge nu mai puțin de 10 victorii consecutive și că va ajunge să se gândească (îndreptățit!) să atace în curând și podiumul superligii.

Parcursul cfr-ului rivalizează cu fenomenul Leicester de acum aproape zece ani.

"Dilly ding, dilly dong".

Nu-mi pot ascunde regretul că, atunci în martie 2020, unii dintre noi i-au cerut demisia lui Ranieri Pancu.

După ce că suntem ghinioniști, mai suntem și săraci....

De fapt ar trebui să fim recunoscători că suntem săraci.

Că dacă acum eram în Dubai chiar aveam o belea în plus.

Rapidul lui Costel este unul de nerecunoscut.

- Cum te voi recunoaște?

- Vei vedea o tipă venind înspre tine, iar tu te vei gândi "doamne, numa' asta nu!". Ei bine, aceea voi fi eu.

CFR-ul lui Pancone, o echipă care și-a reglat din mers mecanismele de joc, uimește.

Rapidul lui Costel, chiar și după pregătirea asta de iarnă, după transferurile alea, tot pare o piesă de muzeu.

- Domnule, n-aveți voie să vă așezați pe scaunul ăsta, e al lui Ludovic al XIV-lea!

- Ei, și?? Când o veni mă ridic!

Îl înțelegem, deci!

Că el nu dă nici "bună ziua", pentru ca să nu ne facem speranțe deșarte...

Mâine jucăm cu United Slobozia.

Astăzi l-am sunat pe prietenul meu filozof și i-am spus: "Viața e grea!"

Prietenul, gânditor, m-a întrebat:

- În comparație cu ce?

Felicitări, Pancone!

FzR!!

Șamponul

Exilat la Slask Wroclaw, Șampon a înscris la debut nu mai puțin de două goluri. Și ca să ne tragă chipiul pe ochi a mai dat și un assist. 

Într-un singur meci, ba chiar și la debut, că sigur nici nu-l cunoșteau coechipierii, Timotej ăsta a ajuns idolul polacilor.

Costel, marele cunoscător al fotbalului, și-a înecat amarul, după discuția aprinsă cu tâmplarul, iar seara trecută, obosit, a făcut un popas la o casă...

Bătrâna care l-a primit i-a spus:

- Ori dormi în cameră cu mine, ori în camera cu bebe.

A stat ăsta, s-a gândit, că așa dă impresia și pe la conferințe, a decis: "Mai bine dorm cu baba, că bebele plânge și poate nu pot să mă culc..."

Dimineața, după ce s-a trezit, a apărut o blondă superbă care i-a zis:

- Bună, eu sunt Beatrice, dar toată lumea îmi zice Bebe. Dumneavoastră cine sunteți?

- Tâmpitul!

Nu știu de ce, dar mereu am impresia că rivalelor le merge întotdeauna cel mai bine.

Că alea când își aleg șamponul iau de ăla pentru păr uscat și deteriorat.

Noi, mereu de ăla 6 în 1.

Pentru păr, față, corp, covor, mașină și vase.

FzR!!

Derby-ul

Ce bine că destinul m-a ferit să fiu "centralul". 

Pentru că eu nu întorceam "faza aia" pentru a dicta fault la Paraschiv. 

Și cu siguranță altul era deznodământul partidei.

Astfel, în mod nesperat, ne-am trecut în cont cele trei puncte și am avut șansa să ne așezăm un pic mai liniștiți gândurile pe pernă. 

După o noapte de Poveste.

Și aici nu mă refer la scorul înregistrat pe tabelă.

Mă refer la sufletele strânse în tribună, la condițiile vitrege înfruntate, doar pentru a fi alături de băieți, la emoțiile trăite...

Mă refer la îmbrățișarea aia cu pompierul care la golul 2 s-a desconspirat, într-o descătușare ce doar noi ăștia, mai în vârstă zic, o cunoaștem.... Din spirit.

Mă refer și la întâlnirea aia cu Dobre, din trafic, acolo la semafor, când ne-am bucurat și manifestat împreună această pasiune nebună, nebună...

Pentru că noi ăștia, boemii zic, știm cel mai bine ce înseamnă așteptarea și mai ales să trăim momentul. De suflet.

Seara trecută nu a fost despre cele trei puncte puse în joc.

A fost despre destin, șansă, emoție, spirit, pasiune și suflet.

Seara trecută noi toți am mai câștigat un derby al vieții.

FzR!!

Pe care

După ce ne-am asigurat calificarea în play-out, multinaționala asta a tâmplarului visează la mai mult. Cel puțin așa înțeleg din mesajele mobilizatoare din online.

Modest din fire, i-am spus peștișorului de aur dorința mea pentru meciul din seara asta.

Mi-a spus că mai bine să-l prăjesc.

"Că campania" asta de transferuri seamănă cu însurătoarea și cu mersul la restaurant.

Comanzi un fel, pe urmă vezi ce e în farfuria vecinului și regreți că nu ai luat ce a luat și el...

În noaptea asta am trecut și pe la iubita mea. Ca să nu își dea seama  soția că miros a parfum de damă, am intrat într-un bar și am ras câteva pahare de whisky.

Ajuns acasă, mi-a zis:

- Poți să te dai și cu un litru de parfum, tot îmi dau seama că ai băut!

Când am reușit în sfârșit să pun capul pe pernă, să mă liniștesc după ziua asta nefericită, diavolul mi-a șoptit la ureche:

- Nu ești destul de puternic să faci față furtunii care am pus-o în viața ta.

Rapidist din naștere și dincolo de orice frontiere, i-am șoptit înapoi: "pe care".

Baftă băieți!

FzR!!

Sfatul

După ce ne-a liniștit, ieri la conferință zic, că ne așteaptă un meci greu, împotriva unor jucători ce pot face individual diferența, mă întreb care au fost meciurile alea ușoare. 

Că aproape ne-am întâlnit cu toate competitoarele. 

Nu o dată, ci de aproape două ori...Și am mai și tremurat de fiecare dată pentru toate punctele astea strânse (adesea nemeritat!).

În dimineața aceasta, după ce i-a lăsat pe băieți la plajă, Mister s-a pornit la shopping. 

Într-un magazin de ceasuri scumpe, a remarcat un Rolex, l-a atins, întors pe toate părțile, însă accidental a scăpat o beșină.

Că să disimuleze întâmplarea nefericită, întreabă:

- Cât costă acest ceas?

Vânzătorul îi spune:

- Hahaha, dacă numai când îl atingi te scapă un vânt, când ți-oi spune prețul te c*ci pe tine...

Chiar sper să nu se sperie și de așa-consideratele rolex-uri ale gigitorului, care și-au asigurat deja prezența în competiția de anul viitor.

Iar astăzi, în ceasul al 12-lea zic, să ne dovedească că băieții sunt mai pregătiți pentru play-off. Mai pregătiți decât în anii trecuți, zic!

Vom afla ce va fi.

Am însă un singur sfat pentru Costel ăsta....

Dacă la noapte, în vis, îi va apărea un wc, să nu-l folosească!

FzR!!

Fisa

După ce a odihnit titularii (de parcă am avea!) în ultimele două meciuri, astăzi de ziua îndrăgostiților, neștiind ce să facă, Costel a tăiat porcul.

Cred că am febrăuarie. De nervi și atâta supărare.

În dimineața asta a zărit un automat, s-a apropiat de el și a băgat o fisă. Deodată, apare un pahar și începe să curgă cafea.

Costel ia paharul, îl bea și mai bagă o fisă.

Din nou apare un pahar, curge cafeaua pe care o bea și repetă figura aia cu fisa de mai multe ori, până când în spatele lui se formează o coadă destul de mare.

La un moment dat, o bătrână îl întreabă pe A1-ul ăsta:

- Domnule, ne lăsați și pe noi să bem o cafea, că de o oră stăm la coadă!

La care Costică ăsta îi răspunde indignat:

- Ce vrei, babo, ți-e ciudă că câștig??

Mâine, deșteptul ăsta, se deplasează la mare, la plajă...

Să înfrunte pescărușii.

Poate-i "pică fisa" că, deși în play-off, echipele din spatele lui sunt alea din play-out.

Că de fapt noi suntem codașii fotbalului.

FzR!!

Șansa

Am fost în dimineața aceasta prin parc. 

Când m-au văzut porumbeii mi-au aruncat niște firimituri.

Sunt bine.

La fel și Pancone. Mai puțin Signore. După concursul ăla de înjurături de la Cluj. Totul e varză, deci.

Aflat acasă, meșterul ăsta de Gâlcă, a avut o discuție deschisă cu soția:

- Costele, trebuie să-ți mărturisesc un secret...tripleții noștri..nu sunt ai tăi.

- Da' cu cine i-ai făcut?

- Cu studentul ăla tânăr care a stat în gazdă la noi câteva săptămâni.

- Păi și cum de s-a întâmplat așa ceva??

- I-am dat bani, Costele.

- Și de unde ai avut bani, femeie?

- I-am luat din buzunar, de la tine...

- Păi și atunci de ce zici că nu sunt ai mei??

Marți ne deplasăm (culmea!) la Cluj.

Șanse avem doar dacă le suspendă ălora întreaga echipă.

FzR!!

Găinile

După ce a nimerit cu Hermannsparu' unsprezecele victorios, meșteru' Manole ăsta de Gâlcă (că ce a clădit marți, a dărâmat seara trecută!) a reușit să ne convingă că poate aliena (mintal!) și formula cea nepotrivită.

A reușit deci să se împovoreze de sine ca să ne demonstreze apoi ce a gândit el, ca mare strateg pentru confruntarea de la Cluj. 

Când personal îl voi susține pe Pancone.

Idolul și salvatorul moral al Rapidulețului ăsta contemporan care mă tot necăjește...

Că înainte de meciul ăsta cu găozarii, Costică ăsta (încă!) al nostru', mergea cu mașina la peste 100 km/h.

La un moment dat (aseară, zic!) l-a depășit o găină (galbenă-albastră la piele!).

Apasă espanolu' nostru accelerația, dar tot nu o ajunge.

După ce merge el, așa o primă repriză experimentală, vede cum găina (cu număr de Prahova) intră intr-o fermă.

Se duce el la fermier și îl întreabă:

- Ce fel de găini sunt astea?? E prima dată când văd să fugă așa de tare o găină!

- Este o specie nouă, cu 3 picioare....inginerie genetică. Știți în felul ăsta au mai multe pulpe, că sunt găini pentru carne.

- Și-i gustoasă carnea?

- Nu știe nimeni, findca nu le putem prinde.

După întâmplarea asta...Bâlbă al nostru...s-a hotărât să-și lase mașina și să meargă pe jos de luni la biroul ăsta de multinațională...

Ajuns la intrare l-a văzut portarul care imediat i-a strigat în zeflemea:

- Ce bă p*lică, gata? Nu mai ești director?

Seara trecută noi am fost găinile.

Nu cu trei, nici măcar cu două...

Într-un picior și fără creier.

FzR!!