Iubie

Ca în fiecare an și deloc întâmplător, vara își anunță debutul prin surâsul inocent, prin lumea văzută doar prin ochi de copil.
Nu întâmplător luna iunie începe cu fiecare dintre noi – cei care, acolo, pe Giulești, niciodată nu îmbătrânim.
— Vagonul 1 e primul?
— Nu, al cincilea.
Și zău că nu ne deranjează, atât timp cât ne asigurăm că nu uităm să visăm, să ne jucăm și să zâmbim. 

Că nu ne poate interzice absolut nimeni această nebunie.
— Vezi că ai o gaură în umbrelă!
— Știu. Eu am făcut-o ca să văd când se oprește ploaia.
Și de acum...?
— Ce tot cauți?
— O băltoacă... să sar în ea!
— Ești nebun? Doar nu mai ești copil!
— Băltoaca nu știe...
Fără copilul din tine, ești un adult pierdut.

La mulți ani frumoși!
Ție, vouă, nouă, tuturor!

FzR!!

Încăpățânarea

Sper că i-a mai trecut domnului Șucu supărarea aia de vineri...
Și că-i va mai trece și încăpățânarea de a crede că echipa se va baza în mod obligatoriu, în noul sezon, pe tinerii rătăcitori (trecuți deja de regula Under).
O spunem noi, ăștia bătrânii, din înțelepciunea amarului strâns în toți acești ani. Curând 103.
Că vorba patronului:
– Ai bani, mergi la mare.
N-ai bani, ai fost anul trecut la mare.
Bănuiesc, deci, că Pancone la semnarea contractului și-a negociat cantonamentul acesta din Austria. La pachet cu „titularii” aceia promiși de Bilașco.

Să-i forțăm mâna magnatului, zic!

– Ia spune-mi, Mariuse, ai vorbit cu patronul?
– Am vorbit, tăt îi rezolvat, numa' nu se poate...
Vom afla ce ne este rezervat. Acolo, spre Infinit.
Pentru că, în încăpățânarea noastră, aceea molipsitor de pozitivă, noi credem în adâncul sufletului că:

„Dacă nu se întâmplă în felul dorit de tine, o să se întâmple într-un fel mai bun decât ți-ai fi imaginat vreodată”.

Baftă, Pancone!
Baftă, Marius Bilașco!

FzR!!

Familia

După eșecul prezentării oficiale a lui Pancone, îmi este tot mai clar că sistemul acesta a reușit ce nu a îndrăznit cel trecut. 

La fel de clar cum îmi este faptul că existența noastră se datorează doar suporterilor, poveștilor și misiunilor perpetue transmise din tată-n fiu. 

Mica-mare familie rapidistă a făcut și face posibilă existența noastră.

De aceea, trebuie să gestionăm cu grijă orgoliile (de acolo, din galerie), pasiunile duse la extrem (de pe bancă) și supărările (din biroul mai mult oval).

Să devenim obligatoriu, mai mult ca niciodată, o familie. 

Cu adevărat.

Pentru că tot mai des reacționăm la primul impuls.

O soție vine acasă seara târziu, cu o zi mai devreme decât trebuia, dintr-o călătorie de afaceri.

Deschide încet ușa de la dormitor și, de sub pătură, vede ieșind patru picioare în loc de două.

Se duce RAPID în bucătărie după făcăleț și începe să lovească cu sete peste pătură.

După ce termină, se întoarce în bucătărie să se răcorească cu un pahar de vin.

Când colo, în bucătărie îl vede pe soțul ei citind o revistă.

— „Bună, dragă!”, spune el. „Părinții tăi au venit în vizită și i-am lăsat să stea în dormitorul nostru. I-ai salutat?”

Ăștia suntem.

Acționăm mereu pripit

În loc să fim precum o familie. Adevărată.
Curând putem redeveni din nou săraci. Cu toții.
Că eu am devenit atât de sărac, încât i-am cerut vecinului nevasta împrumut.

FzR!!

Războiul

Nu, nu mă refer la noaptea (declarațiilor ălora) trecută, pentru a nu provoca mai multe polemici.

Cert este că cel mai tare tremură „ca varga” dl. Șucu.

Asta pentru că nimeni, dar absolut nimeni, nu-i poate pune la îndoială lui Pancone: sinceritatea, orgoliul, pasiunea, entuziasmul, fidelitatea, sacrificiul și atașamentul.

Absolut nimeni.

Dincolo de controverse, nebunii și derapaje, Pancone reprezintă în istoria noastră și Fondatorul. Cel fără de care noi nu am fi avut niciun rost.

Pancone reprezintă Rapidul.

Rămâne de văzut cum dl. Șucu va reprezenta cu adevărat interesele Rapidului. Că astăzi se plimba prin parc. Îngândurat. Și l-a mai zărit și pe Costică. Care făcea flotări. Se apropie el de coach, se uită dedesubt, deasupra, în stânga, în dreapta, după care-i spune:
— Ehei, dragă măi fecior, fătuca a plecat de mult!

Dacă îi îndeplinește condițiile lui Pancone, Șucu ăsta chiar își va spăla păcatele. Ultimilor ani.

— Părinte, am păcate mari.
— Spune, fiule, Dzeu e mare și iartă.
— Părinte, în timpul războiului am ascuns un evreu în beci.
— Fiule, ăsta nu e păcat, i-ai salvat viața. Mergi cu Domnul liniștit acasă.
— Dar, părinte... I-am cerut 20 de dolari pe zi...
— Fiule, asta nu este prea bine... Ai profitat de necazul lui. Dar totuși i-ai salvat viața. Mergi acasă, ține post 2 săptămâni și fă rugăciuni.

Șucu pleacă, nu prea convins, și după 5 minute bate la ușa preotului din nou. Intră și îl întreabă pe preot:
— Părinte, crezi că ar fi bine să-i spun că s-a terminat războiul?

Mâine, Ițic Chix ăsta are meciul cu prazilienii. Sper că i-a spus cineva din club.

FzR!!

Autobuzul 2

Noaptea trecută, după declarațiile ale lui Pancone, m-am făcut terci. Cu vecinul.

Am profitat de ocazie, zic! Ca să nu mai fiu nevoit să tot inventez fel-de-fel de motive.

— Alo, Ioane!

— Da, măi Laure!

— Noi ieri noapte bere am băut?

— Am băut.

— Da' palincă?

— Am băut.

— Da' vin?

— Am băut.

— Da' combustibil de rachetă?

— Am băut.

— Da' azi la budă ai fost?

— Nu.

— Nu te duce, măi, că eu din Tokyo te sun!

Tot eu, naivul zic, mă tot încăpățânez să cred că zilele ce se îngrămădesc să vie, fi-ne-va cu bucurie.

Că luni, după meciul cu Prazilia, sigur pleacă Gâlcă.

De data asta va schimba charterul pe autobuz, pentru că și-a îndeplinit toate obiectivele.

Mai târziu, cât mai târziu îi dorim, se va găsi așteptând în fața porții Raiului. Alături de un popă.

Vine Sfântu' Petru și zice:

— Măi tu, șoferule, poți să treci, iar tu părinte, mai așteaptă!

Popa indignat:

— Cum așa??? Sfinte Petre, eu care mi-am închinat toată viața bisericii??

— Ei, și? La tine în biserică, toată lumea dormea, iar la el în autobuz, toată lumea se ruga...

Adios, Costele!

FzR!!

Autobuzul

Analizând ultimele declarații ale lui Pancone, alea după meciul cu maidanezii, încep să am îndoieli că destinul îi va surâde curând și Rapidulețului nostru.

Ne rămâne deci, cel puțin săptămâna ce vine, să ne citim doar horoscopul.

Că acolo e singurul loc unde noi rapidiștii avem noroc, bani, performanțe și plecăm foarte des în vacanțe.

Că de promisiuni suntem sătui.

"Că club crescut organic", că participări europene, că performanțe și "că chartere".

De la Mioveni aud că ne-am întors cu autobuzul.

Întreaga echipa, medicul ăla care înțeleg că nu are licență de practică, staff-ul și Costel.

La un moment dat cineva trage o b*șină.

Jucătorii (ăia de se antrenează și încasează salariile alea), revoltați, exclamă:

- Care-i canalia, cine s-a b*șit??

Atunci Voicu scoate din rucsac o sfoară și zice:

- Eu știu cum să-l depistăm. Ascultați aici, transmiteți frânghia prin tot autobuzul, fiecare să țină de ea! Gata?? Toți v-ați prins de frânghie?

- Daaaaaaa!

- Toți, toți??

- Daaaaaaa!

- Și cel care s-a b*șit?

- Da, se auzi o voce singulară.

Noroc "că Costel" ăsta nu a făcut și altceva...Că înțeleg că nu are decât o pereche de chiloți.

Și ar fi lipsit astfel la ultima lui reprezentație.

Aia cu Prazilia, zic!

FzR!!

Dreptatea

După remontada aia din noaptea trecută, Gâlcă ne-a anunțat că meciul împotriva Praziliei va fi ultimul cu el pe banca.

Rămâne deci cu impresia că ar fi condus vreun meci de fotbal.

Când el de fapt el doar ne-a relatat pe la conferințe cât de pregătiți sunt adversarii, a făcut crize de orgoliu în defavoarea rezultatelor echipei, pentru ca acum pe final să se văicărească precum o măicuță.

A prins curaj, zic. 

Căci altfel nu a fost decât un complice în plus la strategia clubului. Aceeași ca în fiecare an.

Că din mandatul ăsta al lui interesul a fost doar să câștige bani, nu să ne demonstreze că este vreun antrenor.

- Aș dori să-mi schimb dantura. Cât m-ar costa?

- 100 euro dintele și 50 euro măseaua.

- Atunci punem peste tot măsele...!

Sper să-și pună și de alea "de minte"

Că aud că azi și-a cumpărat bilet la Metallica. Pentru că l-a găsit mai ieftin.

Un zgârcit.

În de-ale fotbalului...

Noi nu am înțeles chiar absolut nimic. Din sezonul ăsta.

După declarația aia din noaptea trecută, în rest numai de bine.

Că ar cam fi timpul să se mai și înțeleagă faptul că atunci când toată lumea îți dă dreptate, ori ești al naibii de deștept, ori ești patron.

FzR!!

Lefteri

Seara trecută, cu mult înaintea contra-candidatelor, am reușit să încheiem primii play-off-ul, pentru că Gâlcă s-a grăbit să ne stingă de tot lumina...

Ca o ironie a sorții, după încă un sezon falimentar, în poarta celor de la "U" s-a aflat Ștefan Lefter, acum câțiva ani juniorul nostru, cedat gratis....

Și lista gafelor de strategie ar continua cu Bogdan Ungureanu, Codruț Sandu, Siegrist și Stolz.

Noi i-am păstrat pe linia aia de fund pe contestatul Aioani și curiosul caz Iliev.

Ignat, Bădescu și David Todoran ar continua lista aia, acolo în fața golkeeperi-lor, la mijloc Sebastian Banu, Rareș Pop, Omar și renegatul Duce Ioniță al II-lea.

În atac ne mulțumim cu ce avem. Cu ce a cerut Gâlcă.

De bucurie, după performanța de anu' acesta, Șucu a intrat astăzi în barul lui Costel și a cerut o bere.

- Sigur domnule, un cent! zice barmanul.

- Doar un cent?? Și cât costă o friptură mare și gustoasă, plus o sticlă de vin?

- Cinci cenți! spuse barmanul.

- Cinci cenți??!!??

- Unde e patronul acestui local?? 

- Sus cu nevastă-mea!! zise barmanul.

- Ce naiba face sus cu nevastă-ta? 

Barmanul răspunse:

- Același lucru pe care îl fac eu cu afacerea lui aici jos în bar!

Haosul, cel mai probabil orchestrat din biroul numărul 1, se apropie de final anul acesta.

Un an din care fiecare dintre noi am ieșit lefteri.

Asta dacă nu cumva în biroul ăla nr. 1 cineva nu își freacă fericit mâinile.

Că totul merge așa cum a fost plănuit...

FzR!!

Punctele

Dacă săptămâna trecută revenirea lui Pancone îmi părea una sigură, după declarația de noaptea trecută, împotriva conducerii ălora de la cfr, încep să mi se risipească speranțele...

Acelea de a avea în club cel puțin măcar un rapidist.

Că pentru...dnul Dan mobExpertul..

Că doar acestea sunt performanțele lui și de aia are rezultate.

Nu aștept să-mi ceară scuze.

Așa cum a făcut-o ieri...nevastă-mea.

A zis că îi pare rău că s-a căsătorit cu mine.

Nu-și va cere scuze nici Costel. Pentru care toate, dar absolut toate meciurile au fost grele. Că așa zice la conferințele de presă.

Judecându-l după rezultatele astea din play-off, mă întreb de ce mai trece pe la casierie.

- Bă Costele, conduci așa de RAPID, că închid ochii la curbe.

- Sincer să fiu, și eu fac la fel!!...

"Că cu Costel" ăsta am fost fix ca într-o căsnicie, după o zi la cumpărături, care întotdeauna se încheie cu:

- Știi ce-am uitat să luăm??

Astăzi jucăm la Cluj.

"Știi ce-am uitat să luăm?".

Punctele.

FzR!!

Adio

Se aude prin online că Gâlcă nu mai vorbește cu nimeni în club. Așa că trebuie să se descurce singur. 

Să-și facă bagajele. 

Nu știu de ce, dar mă îndoiesc până și de reușita asta a lui. 

Ar fi singura din Giulești.

Și dacă tot suntem la capitolul bagaje, sper ca același lucru să-l facă și medicul ăla Misael Rivas...

Că, paradoxal, când ar fi trebuit să-i aflăm competențele, finalul competiției l-a prins cu infirmeria plină.

Acesta este rezultatul când angajezi profesioniști și tot tu le spui ce trebuie să facă.

Bine că ne-am calificat în play-off.

Că acum staff-ul tremura la gândul retrogradării.

Pe băieți oricum nu-i interesează. Nu i-a interesat nimic.

Nici de noi cei ce i-am încurajat din tribune. 

Normal ar fi fost ca ei să-și plătească biletele și abonamentele.

Nu noi.

Nu-i plângem. Își vor găsi de lucru. La vreo uzină.

- M-am angajat la o uzină și chiar din prima zi am ajuns la spital.

- Păi, de ce??

- Am intrat în secție și am strigat: Vasile, aruncă-mi o cheie de 32!!

- Așa, și?

- Păi și de unde era să știu că în hala aia erau 1923 de muncitori pe care îi chema Vasile?

Ne-am luat cu vorba, însă sper că deja și-au terminat de făcut bagajele...

Să putem să le spunem în sfârșit "ADIO", însă așa într-un mod mai elegant...

Că la multinaționale.

" La revedere multă!!"

FzR!!

Eventul

După 57 de ani am reușit eventul!!

De bucurie am trecut RAPID pe culoarea vișinie. Că roșu nu mai vreau să văd în fața ochilor.

- Actele.

- Nu le am.

- Permisul.

- Nu-l am.

- Suflați.

- Sunt beat!

- Acum îl chem pe căpitan, să rezolve el cu dumneata. Ai încurcat-o domnule!

Vine căpitanul:

- Permisul.

- Poftiți.

- Actele.

- Poftiți.

- Suflați.

- Poftiți!

Căpitanul nedumerit:

- Și atunci de ce mi-a spus sergentul că ești beat și fără acte?!

- Păi, stați să vedeți...acum o să spună și că am trecut pe roș...vișiniu.

După 57 de ani Rapidulețul a reuși eventul!!

La baschet feminin.

Chiar nu știu ce tot are de comentat nevastă-mea când îi tot zic că-mi plac fetele.

Noaptea trecută, beat fiind, ca să intru', am sunat la ușă.

Mi-a deschis.

Pauză.

Io:- Ei, de ce te uiți așa?? Intră dacă tot ai venit! Unde ai fost??

Apoi, s-a așezat în pat, s-a lipit de mine și mi-a spus:

- Stai să mă încălzesc și eu cât mai ești cald.

Nu am înțeles dacă e declarație de dragoste sau amenințare.

Preventiv nu am dormit toată noaptea. De bucurie.

Că am reușit eventul!!

Deci se poate. La fete.

FzR!!

1 mai

Abia aștepta Costel ăsta să vină 1 mai, ca să facă și el un grătar...

Că are competențe și tot ce-i trebuie: fier, tablă și aparat de sudură.

1 mai bun ca el chiar nu există. 

Că el a fost primul care s-a bucurat că s-au inventat mașinile.

Nu a mai fost nevoit să-și trezească calul la 3 noaptea ca să meargă la vreo gagică.

"Că cu" ultima a ieșit de două ori. Dacă mai ieșea o dată, îi știa toate hainele.

1 mai bun ca el chiar nu există. De sărac. Fotbalistic. 

Bogat în încăpățânare.

Că nu ai cum să trudești un întreg sezon regular pentru a te umili în play-off. Asta dacă nu e adevărată bârfa aia de prin Asia...cu schimbarea portarului în primul sfert de oră...

Dar asta știe Angelescu. Cel mai bine.

Ei bogați, noi săraci.

Ei norocoși, noi ghinioniști.

Și știu asta până și blondele alea ale lui Șucu:

- Fato, ai auzit că pe coșarul nostru l-a călcat mașina??!

- Vai fato, că nici pe acoperiș nu mai ești în siguranță...

Că multinaționala asta a lui Șucu a adunat 1 mai mai mult an de contra-performanță. Cu siguranță însă pe profit.

Știe el cel mai bine.

O știm însă și noi.

Cei ce doar datorită nouă Rapidulețul își va continua drumul spre Infinit.

Cu 1 mai mult decât orice poveste.

FzR!!

Ne-bunul

- Maestre, de ce nu am și eu succes în viață?

- Ai privit apusul soarelului în munți?

- Da, maestre!

- Ai văzut zborul lin al vulturilor deasupra piscurilor?

- Da, maestre!!

- Ai contemplat luna într-o noapte senină?

- Da, maestre!!!

- Păi vezi, îți pierzi timpul cu nimicuri de astea în loc să pui osu' la treabă!

Că de când s-a mai înscris și la înot, a reușit doar să bea cei 2 litri de apă pe care îi i-a recomandat medicul.

Seara trecută, după conferința aia în care nu a discutat decât că i-a luat banderola lu' Ronaldo, l-a mai mâncat și undeva, să-și seteze telefonul cu recunoaștere facială.

În dimineața aceasta a trebuit să bea trei beri, o sticlă de vin și una de whiskey ca să-l poată debloca...

A mai vrut să scuture și o firimitură de pe ecranul telefonului. 

A blocat 150 de persoane și și-a cumpărat un tractor de pe OLX.

În seara asta, după meciul ăla jalnic prestat împotriva Praziliei, a mai constatat că sunt mulți nebuni pe lumea asta...

Pe drumul de întoarcere, într-o benzinărie, a văzut o doamnă care vorbea cu o pisica. 

Biata femeie, era convinsă că o înțelege pisica!

Când a ajuns acasă, i-a povestit totul câinelui său.

Și s-au tăvălit pe jos de râs!

Noi de tristețe.

Că am reușit să mai ratăm un an. 

Primul din cel fără rapidiști. 

Acolo jos. În teren. 

Aaaa, sa nu uit:

La mulți ani, Marius Măldărășanu!

FzR!!

Single

Acum, după reușita ratării locului 3 din superliga, nu ne mai rămâne decât să înfrângem săptămâna viitoare în meciul cu potăile...

Ca să evităm locul ăla de baraj și Costel ăsta toate obiectivele.

- Iubitule, dacă crapul este foarte scump, încearcă să prinzi macrou...

Că nici pescar nu e. După cum face schimbările și atârnă banderolele de căpitan, nici măcar antrenor.

- Și...aveți recomandare de la vechiul loc de muncă?

- Desigur, ei mi-au recomandat să-mi caut de lucru în altă parte!

Cu siguranță, acum că termină și cu antrenoratul, curând, după bafta aia de la ultima partidă de pescuit, va mai fi și single...

Că mâine, după meciul cu Prazilia, până și shaormarul i-a zis:

- Dvs. vă pun și ceapă că oricum nu va mai trebui să vă pupați cu nimeni.

FzR!!

Ciao!

Îmi pare o minune totul, căci brusc, în zilele acestea zic, am devenit toți brusc mai buni.

Nu că mi-aș lua partea, însă chiar am sentimentul că deja am concurență serioasă. Că nu mă mai pot deosebi. De ceilalți.

Ieri am fost la cumpărături și după ce am pus în coș tot ce aveam nevoie (ce mi-a trecut pe listă, că nu sunt chiar așa de bun!), m-am îndreptat spre casă să plătesc.

Așteptând la rând, observ că o doamnă din fața mea se uita la mine insistent...

Gândind că mă cunoaște de undeva am întrebat-o:

- Scuze, ne cunoaștem?

- Nu, dar semeni foarte mult cu fiul meu!

Am rămas mască!

- OK...și am zâmbit.

- A plecat acum o lună...

Pur și simplu nu știam ce să fac sau ce să spun. Dar la un moment dat îmi zice:

- Știi, dacă aș fi putut, te-aș fi îmbrățișat.

M-a surprins și i-am răspuns "mulțumesc!".

Am continuat coada și înainte de a plăti, ea cu căruciorul plin de mărfuri îmi spune:

- Îți pot cere o favoare?

M-am gândit că îmi cere bani...dar în șoaptă îmi spune:

- Poți să-mi spui "ciao mama" când plec?

Am rămas iar șocat și i-am spus "da".

În timp ce pleca i-am spus ce mi-a cerut...cu lacrimi în ochi!

Îmi vine rândul, pun pe tejghea produsele, iar casiera îmi spune totalul: 1923 lei.

- Cât??!?

Și-mi mai spune:

- Doamna care tocmai a plecat a spus: "Plătește fiul meu tot"...

FzR!!