Fac eu...

 

Aseară la Cluj Lobby a vrut să gătească un miel cu vin la cuptor, dar după a doua sticlă de vin a uitat ce caută în bucătărie....

Cu un singur punct în ultimele 8 meciuri Rapidulețul nostru traversează cea mai slabă perioadă a istoriei sale din ultimii 35 de ani.

Și aici evident nu pot decât să dau dreptate celor din Peluza Nord. Pentru că parcă niciodată nu am suferit atât.

Prezența dnului Șucu la Cluj, în naivitatea noastră, ne îndreptățește să credem că lucrurile se pot îndrepta începând cu sezonul viitor.

Mai ales că aseară am constatat faptul că diferența valorică dintre locul 2 și locul 6 este una greu sesizabilă.

Lipsește doar dorința și responsabilizarea.

Azi-dimineață la micul dejun dnul Șucu la reconvocat pe allenatore ăsta neînțeles...

- Bogdane, sistemul de joc încă suferă, se impun schimbări la echipă...

- Fac io!

- Fuck You!

Săptămâna această rămâne să aflăm cât de hotărâte vor fi schimbările mult-anunțate.

Altfel riscăm să intrăm în istorie drept cei mai visători de pe acest pământ.

FzR!!

Metroul

Astăzi parcă-mi pare și mai rău că am lăsat echipa să plece singură la Cluj.

Și asta pentru că suntem în Ziua Iertării și a Speranței. 

Dar nu și în cea a uitării. 

Și aici parcă au dreptate cei mai dezamăgiți dintre noi.

La cât de mare e supărarea noastră a rapidiștilor ne va fi dor de "bâieți" doar după ce metroul din Cluj va fi gata.

De Rapiduleț, spirit, pasiune și fascinanta sa poveste deja ne este Dor.

Ei, cică un terorist arab se urcă în proaspătul metrou ăsta de la Cluj îi pune un pistol la tâmpla lui Lobonț și-i spune:

- Tu dugi be mine și pe băieți RAPID la Londra, pe Wembley!

- Te-aș duce cu cea mai mare plăcere, dar ăsta e metrou nu TGV. Nu iese nici măcar din oraș, darămite să iasă din țară...

- Bueeei, dau glonț la tine la gap, tu dugi be mine la Londra!

După ce se gândește puțin, conductorul Lobby pornește metroul și la următoarea stație anunță:

- Urmează stația Wembley Stadium, cu peronul pe partea stângă!

Teroristul coboară satisfăcut și zice:

- Ehe, bine zigea Șucu ăsta al vostru, voi buteți dar nu vreți!!

Poate în seara aceasta se va întâmpla Minunea, adunăm punct sau puncte și mai ales redevenim o nouă familie.

De neclintit.

Paște Fericit!

FzR!!

Suporterii

Cel mai probabil este cunoscută pasiunea dnei Ihsan Teyze și a dnului Mumtaz Namca și Iubirea lor dincolo de viață.

Pentru că ne aflăm într-o zi cu totul specială, dacă înțelegem bucuria unei Iubiri împărtășite dincolo de o viață, colajul cu cei doi suporteri ai lui Fener nu este deloc unul trist.

Cu siguranță aici în Balcani pasiunea va fi întotdeauna trăită la cele mai înalte cote, la fel cum protestul va fi înțeles cel mai puțin. 

De suporterii a căror unică bucurie va fi întotdeauna aceea de a-și susține echipa favorită.

Indiferent de locul ocupat în clasament.

Implozia din ultimele săptămâni a Rapidulețului nu ne-a făcut decât să ne reamintim cât de importantă este unitatea, înțelepciunea și mai ales experiența (fie ea nefastă) acumulată.

Practic însă dovedim că nu am înțeles absolut nimic.

Chiar dacă sezonul poate fi considerat unul ratat, dacă ar avea șansa reînvierii, nu știu cum ar explica Peluza Nord dnei Ihsan și dnului Mumtaz gestul de a provoca auto-suspendarea stadionului din ultima etapă.

Când pentru cei doi și pentru noi cei mult mai mulți Rapidulețul înseamnă mai mult decât Viață.

La fel cum nu știu cum ne-ar explica și refuzul de a însoți echipa în ultimele două deplasări.

Chiar dacă încheiem trist acest sezon competițional găsesc totuși puterea de a lăuda Peluza Nord.

Pentru că am auzit nu li s-au ars cozonacii și nici nu s-au crăpat.

Pentru că nu au făcut.

Vă mulțumim!

Sărbători Fericite!!

p.s: In calitate de fost membru al Galeriei din incercații ani '80 consider că am dreptul să-mi exprim acest umil punct de vedere

FzR!!

Durerea

 

Aseară "farmaciștii" de la Leverkusen au reușit o nouă victorie, de data aceasta la Roma, și deja au început pregătirile pentru finala Europa League.

Am băut de bucurie. 

- Am băut doar o bere, prințeso. Pot să-ți spun prințesă?

- NU!

- Bine, domnu' polițist!

Ieri, bănuiesc că în vreun showroom, dnul Șucu s-a întâlnit cu Șumudică.

Cel mai probabil pentru a evalua șansele Rapidulețului privind ieșirea din criza lui "never".

"Aspirinele" au dovedit că în fotbal, mai RAPID decât în viață, minunile sunt posibile.

Deocamdată rămânem cu durerea de cap. Și indoiala.

- Domnule doctor Șumudică, o să pot cânta la chitară după ce scot mâna din gips?

- Da.

- Ce tare! Înainte nu puteam.

FzR!!

Vestea bună

În dimineața aceasta m-am trezit transpirat și extrem de răvășit.

Am avut un nou coșmar. 

Se făcea că una dintre rivale, acum nu știu care dintre ele pentru că era întuneric, ne-a luat și singurul punct obținut în acest play-off.

Renanscentistul Pisică, de la înalta Scuolla de Allenatori, a mâzgălit pe panelul său o nouă imagine abstractă. 

Cromatica unșpelui i-a inclus aseară pe inestimabilul KaKrasniqi, brownianul Funsho, calul troian Oaidă și prețiosul Papeau.

Ăsta ultimul, după atâția ani de școală, nici acum nu știe cine a fost conaționalul său Pierre Pătrat.

- Maestre, în cât timp pictați un nud de femeie?

- Dacă e frumoasă în șase luni, dacă e urâtă...mâine e gata!!

Cea mai frumoasă echipă anul acesta, în cazul în care cineva se îndoia de faptul că nu vom fi campioni în anul centenarului, este cea a rapidistelor noastre promovate deja în liga a 2-a de fotbal feminin.

La fel precum fetele și "bâieții" noștri au încheiat socotelile cu mult înainte de sfârșitul "anului școlar"...

În dimineața această Pisica, adicălea acest Picasso neînțeles din Giulești, s-a deplasat la headquarterul Rapidului pentru a-l întâlni pe dnul Șucu.

- Dnule Șucu, sunteți cel mai fericit și norocos patron!

- De ce, fiule?

- Nu mai trebuie să-mi cumperi alte cărți pentru anul viitor, că am rămas în aceeași clasă!

Nu știu dacă știți dar numele complet al lui Picasso este Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno María de los Remedios Cipriano de la Santísima Trinidad Mártyr Patricio Clito Ruiz y Picasso.

Deci vestea bună este că deja nu mai avem nevoie de cele noi unsprezece transferuri.

Rămâne doar să scăpăm de cei ce au mimat fotbalul în acest play-off.

FzR!!

Colegii

Ieri, la conferința de presă organizată înaintea meciului contra Praziliei, Pisica a dat primele explicații despre incidentul avut cu super-starul KaKrasniqi...

Pentru că nu a înțeles absolut nimeni dacă reușește să gestioneze situația de la echipă, am rememorat cu tristețe momentele de la execuția lui Signore.

Deci nu avem cum să fim liniștiți.

La sfârșitul conferinței, în drum spre casă, ne-am amintit de o povestioară care explică exact situația...:

"Lupii au prins un câine, l-au înconjurat și vroiau să-l devoreze. Câinele imploră să nu fie omorât, în schimb promițând că va ajuta și va contribui la vânatul oilor etc.
Lupii s-au gândit și au lăsat câinele în haită. 

Timp de doi ani i-a ajutat, i-a învățat totul, le-a arătat locurile bune de vânat, a vânat cu ei, au împărțit prada împreună și toți erau mulțumiți...

A venit însă o iarnă deosebit de grea, vânătoarea nu mai reușea ca altădată, lupii erau tot mai flămânzi și mai disperați. Ce să facă? 

Au decis totuși să mănânce câinele. Asta au și făcut. 

Oasele însă, au decis și le-au îngropat cum se cuvine. 

Pe mormânt au pus o piatră funerară. 

Se gândeau ce să scrie pe piatră, de la cine? 

- De la prieteni? 

Ce fel de prieteni, din moment ce l-au mâncat...? 

- De la dușmani? 

Totuși doi ani au trăit și au luptat cot la cot, au vânat împreună, toți au fost mulțumiți și nimeni nu a fost jignit... 

S-au gândit și au scris: 

<<De la colegi>>..."

În seara aceasta rămâne să aflăm ce i-au mai pregătit colegii lui Pisică. 

Cu siguranță încă o situație neașteptată și necuprinsă într-un curs învățat acolo la Coverciano.

FzR!!

Visul

Nu am niciun motiv de a-i lua apărarea lui Pisică. 

L-am iertat, dar nu l-am uitat. Mă refer aici la faptul că va rămâne în istorie drept prima pisică care s-a dus la câini.

Nu am cum să-i iau nici apărarea față de modul curios în care a alcătuit primul unșpe în meciul de aseară. 

Îl iert și de data aceasta pentru că a ușurat misiunea patronilor în alegerea noului antrenor.

Față de profesionistul și cel care a dat foarte multe fotbalului românesc mă înclin și obligatoriu trebuie să am o reacție...

Și mă refer aici la momentul schimbării lui KaKrasniqi.

Kosovarul asta, culmea achiziționat cu 1 milion euro, are grave probleme comportamentale și dovedește un caracter îndoielnic. 

Poate de aceea a fost trimis zilele trecute la psiholog:

- Domnule Doctor, am ceva probleme, pe care mă rușinez să le mărturisesc...

- Nu te jena, nu cred că e genul tău, spune-mi-le pentru că altfel nu le putem rezolva.

- Domnule Doctor...fac pipi în pat...

- Cum așa?

- În fiecare seară, imediat după ce adorm, visez un pitic care vine la mine și-mi spune: "Hai să facem pipi!". În fiecare dimineață realizez că nu a fost doar un simplu vis...

- Aaa, dar nu trebuie să te îngrijorezi. Am soluția!! Când îți mai apare piticul ăsta în vis răspunde-i că refuzi să faci.....

În dimineața aceasta Ermal ăsta a fost trimis la un nou control psihologic....

- Ei, sunteți mulțumit? Cum decurg lucrurile în urma recomandărilor mele?

- Groaznic, domnule doctor...

- Nu înțeleg, poți să fii te rog mai explicit?

- Aseară, după ce am adormit, a apărut ca de obicei piticul...M-a întrebat dacă vreau să facem pipi. I-am răspuns hotărât că NU, iar el mi-a replicat că "atunci hai să facem c*c*".

Aseară ne-au fost spulberate toate speranțele. Norocul nostru este că suntem în play-off, căci altfel cu doar un punct agonisit în play-out ne băteam la retrogradare.

FzR!!

Antitezele

Ieri seară m-am deplasat pe cea mai mare și modernă arenă a țării pentru a-i revedea pe "bâieți" și a încerca să fac "pe viu" o radiografie a stării actuale a fotbalului românesc.

M-am deplasat pe cea mai mare arenă pentru a fi prezent la un derby devenit mic și cu un fotbal din ce în ce mai sărac.

O antiteză tristă a însăși societății românești ce riscă să-și atingă minimul istoric.

Păstrând proporțiile figurii de stil, ieri seară am evaluat, spre surprinderea mea calm și înțelept, toate aceste contraste....

"Bâieții" din demoni au devenit îngeri, dovedindu-ne însă că nu ne-am înșelat în privința modului în care și-au respectat meseria în ultimele meciuri...

Pentru că noi nu putem fi înșelați. Niciodată.

Partea adversă, "marea neagră" adicălea, care a flirtat mereu cu înșelătoria, a celebrat după o remiză obținută îndoielnic încă un pas către al nu știu câtelea titlu...

Nu știam eu, nu știau nici ei. 

Și asta trebuie să ne preocupe pe toți.

Nu vreau să mă refer aici la deciziile de arbitraj care au schimbat rezultatul real al partidei, pentru că nu ne preocupă pe toți acest aspect, mă refer doar la cele ce ar trebui obligatoriu să ne îngrijoreze....

Asediul asupra lui Petrila de la colțul terenului, asupra lui Hromada aflat în suferință pe o targă și nu în ultimul rând față de tradiționalul "inel 3" oferit de organizatori într-o peluză pe trei sferturi goală...

Ar trebui să ne îngrijoreze lipsa de reacție față de toate acestea, iar dacă nu, să nu ne mai întrebăm de toate ce se întâmplă atipic în societatea în care trăim.

Vestea bună este că aseară cel puțin fecesebistul de lângă mine a înțeles ce trebuie schimbat și cum ar trebui să construim pe viitor....

În cele 90 de minute starea lui de ură și plină de injurii s-a îmbunătățit vizibil, a devenit obiectiv, pentru ca la sfârșit să ne strângem mâinile.

Chiar dacă el a scandat "campionii", iar eu "Căpriorii", amândoi am înțeles că ne aflăm în aceeași mocirla și trebuie să schimbăm ceva.

Dacă nu pentru noi, măcar pentru generațiile viitoare.

Puștiului său i-am urat și "succes la școală" pentru că altfel nu se poate...

Dacă despărțirea de "vecinul devenit blând" a fost una plăcută, drumul până și dincolo de ieșirea din stadion nu a fost deloc plăcut...

Rămânând astfel fideli antitezelor, nu?

Nu spun și nu susțin aici să fim cu toții buni, pentru că și varietatea își are rolul ei, sper doar ca măcar la sfârșit de săptămâna să nu mai fim în antiteză.

Cel puțin cu noi înșine.

Ar însemna un început. O speranță.

FzR!! 

Jolly Joker

Trebuie să recunoaștem cu toții că după preluarea Rapidulețului de către dnul Șucu am început să sperăm și să visăm din ce în ce mai frumos.

Rapidulețul, echipa anunțată a deveni cea mai bună din Balcani, în sezonul regulat ne-a părut o din ce în ce mai fermecătoare femeie brunetă.

În play-off chiar și-a mărit și buzele...când a călcat pe o sapă. Succesiv în patru rânduri.

Ieri noapte, după șocul provocat la echipă și anunțatele schimbări în organigrama clubului, lucrurile au început să se îndrepte către o relativă normalitate.

- Băi Dane ești nebun?? Joci poker acasă cu nevastă ta??

- Bă, n-am ce să fac...Este singura modalitate prin care îmi mai pot recupera o parte din investițiile făcute...

Chiar nu știu ce cărți are în mâna dnul Șucu...însă sper ca una dintre ele să fie Jolly Joker-ul.

Care să evalueze și să pregătească echipa pentru sezonul următor.

Când vom sărbători din nou Centenarul.

FzR!!

Autobuzul

Ieri am avut o zi tare ciudată. Mai întâi am găsit o pălărie plină cu bani, apoi m-a fugărit unul cu o vioară.

Seara, lucrurile și-au intrat pe făgașul normal. 

Alături de peste 9000 de suporteri, de dna și dnul Șucu, am privit înmărmuriți cum niște hoți de buzunare au devastat avuția noastră.

De la noi au furat liniștea și câțiva bănuți, iar de la familia Șucu din avere și pare-se chiar și din identitate.

Aseară patronul nostru nou-numitul dnul Șocu a privit cum Signore în frunte "bâieții" am mimat fotbalul și irosit ultima șansă de a termina pe podium în această stagiune.

Aseară ne-am mai reamintit cu toții și faptul că drumul nostru de la agonie la extaz trece prin Valea Plângerii.

- Diana? Ai vrea să mergem cu o mașină mare, cu mulți cai putere, pe care nu trebuie să o conducem noi, fiindcă are șofer?

- Vai, Dane, de când aștept acest moment!!

- Atunci hai repede iubito că vine autobuzul!!

FzR!!

NEVER

 

Reușind până la urmă să ne confuzăm rivalii cu celebrarea Centenarului, anul acesta sărbătorim victoria generațiilor care au avut de suportat ironii, dar niciodată încetat să creadă, ca apoi să uimească întreaga lume...

Poate cea mai frumoasă Poveste a anului vine din Renania de Nord, undeva în județul Westfalia zic ca să vă faceți o idee, iar eroii sunt "aspirinele" lui Xabi Alonso, devenit cu siguranță antrenorul momentului.

"Farmaciștii" din Leverkusen câștigă la preț de 120 de ani de la înființare primul lor titlu din istorie.

Așteptarea, speranțele, deznădejdile au fost ieri încununate unic de bucuria cuceririi, cu fix cinci etape înainte de final, a primului titlu din Bundesliga.

Fanii nu au mai așteptat fluierul final, cavalerul de la centru făcându-se totuși târziu auzit din mulțime, și au invadat terenul spre a sărbători în cea mai pură definiție a bucuriei această reușită.

Cu 43 de meciuri consecutive fără eșec în toate competițiile, Bayern Leverkusen doboară recordul celor de la Juventus, iar cei ce până ieri erau numiți Neverkusen, astăzi au devenit Neverlosen.

Calificați în sferturile de finală din Europa League și în finala DFB-Pokal, Bayern Leverkusen își poate continua anul acesta Marșul Triumfal.

Într-o fără de sfârșit Odă a Bucuriei.

OK, și ce legătură are cu Rapidulețul?

ARE!

Pentru că noi NEVER nu am încetat să credem, să sperăm și să iubim.

Pentru că NEVER nu ne-am asociat momentele de bucurie cu cine știe ce repere istorice și iată pentru că tocmai am aflat că putem fi campioni la 120 de ani de la înființare.

127, 131 sau 1923 de ani...

Pentru că bucuria noastră este de a ne știi mereu împreună, iar în seara aceasta avem o nouă ocazie.

Și pentru că EVER, chiar EVER, am considerat că țuica e de fapt palincă fără alcool.

FzR!!

Golurile

Se spune faptul că "Iubirea înseamnă să-i acorzi cuiva puterea de a te distruge, și a avea încredere că nu o să o folosească"...

Chiar dacă am ieșit mai mult decât șifonați din ultimele meciuri, nu vom renunța niciodată la Iubirea noastră. 

Și mai știm faptul că încercările ne fac și mai puternici. 

Inutil să reamintim aici cum am fost anii trecuți. 

Și câte goluri ne-am îngrijit să umplem împreună, nu?

Util însă este să recunoaștem faptul că fiecare dintre noi avem un suflet de copil, suntem naivi și dependenți de a ne considera "blonzi"....

O blondă și o brunetă cică se uitau la televizor, la știrile de la ora 20, unde o femeie amenința să se arunce în GOL de la ultimul etaj al unei clădiri.

- Pariez pe cinci mii de lei că se aruncă, spune bruneta.

- De acord, spune blonda.

Femeia se aruncă, iar blonda scoate portofelul, dar bruneta nu vrea să primească banii...

- Știi ce? Eu am văzut și știrile de acum două ore.

- Și eu, spune blonda, dar nu credeam că se va arunca și a doua oară...!

Ăștia suntem. Mereu plini de speranță.

Mâine avem meciul cu Sexy.

FzR!!

De SUS

Ieri la Kaufland am plătit din greșeală cu cardul o bere fără alcool. M-au sunat imediat ăia de la bancă să mă întrebe dacă nu cumva mi-a fost furat...

Bine, m-au mai întrebat și de ce nu-mi mai este alimentat contul...m-am aventurat în niște explicații de le-au dat lacrimile consilierilor.

Așa sunt eu: sincer, pun pasiune în orice, sunt emotiv și foarte sentimental.

De exemplu când dna Veronica îmi spune că vom fi împreună până la adânci bătrâneți îmi dau lacrimile...

Chiar dacă am plâns în hohote și după ultimele partide ale Rapidulețului, eu l-am iertat și mi-am reînnoit jurământul.

Luni urmează meciul cu Sexy.

In dimineața aceasta, din vârful dealului, precum niște tauri, Rrahmani, Albu și Djokovic, aruncau de acolo de sus niște priviri pofticioase spre o turmă de vaci aflate în vale la păscut.

- Repede, repede! Haideți să coborâm RAPID la ele și să le facem felul, spune junele kosovar.

- Ei, ei. Nici chiar așa, tinerelule! Ai puțintică răbdare. Mai întâi mâncăm bine, ne facem băieți frumoși, desfacem niște șampanii și apoi chemăm doamnele să vină până sus la noi, spune Albu...

- Fiți serioși. De ce să coborâm? De ce să le chemăm? spune veteranul Djokovic....Se vede foarte bine și de aici....

Pentru că și-au luat adversarii "de sus", ultimii doi înțeleg că sunt puși deja pe lista de disponibilizări...

De fapt, dacă judecăm după ultimele meciuri, în Giulești ar trebui păstrată doar GALERIA.

FzR!!

Treaba

 

"Prea mulți băieți de treabă în club și prea puțină fermitate. Avem de lucru..."

E declarația domnului Șucu auzită "pe furate" la întoarcerea spre casă. 

În tramvaiul 1-4, pentru că înfrângerea a dat peste cap firescul lucrurilor, traseele STB și sufletele noastre.

Un tramvai al tristeții, al liniștii apăsătoare.

Am dat, dar am și luat. 

Dacă nu dădeau ei patru îi băteam cu 1-0. 

O victorie în stil italian, nu?

Nu știu ce rost au două reprize în sportul ăsta, când Rapidulețului, pentru a-și dovedi superioritatea, îi este suficientă doar una singură...

Nu cred însă că vreun forum european sau mondial va aproba ca doar scorul înregistrat în repriza a 2-a să conteze la sfârșitul confruntării.

Pesimiști și triști. Dar de treabă. Prea de treabă.

Inert, fără posibilitatea de a deosebi lacrima de stropul ploii reci, chiar nu înțeleg declarația domnului Șucu...

Cum să avem de lucru?

Noi??

Că-i sfârșit de săptămână.

Iar Rapidulețul și-a făcut treaba.

Mică și mare. Mai ales treaba mare.

FzR!!

Prefixul

Astăzi Căpitanul schimbă prefixul și simțim o și mai mare bucurie versus ultima noastră tresărire de orgoliu. 

Cu sufletul mereu tânăr, până și acum la 4-0, adulat de tribune, urât de rivali, Cristi reprezintă mai mult decât un lider. 

Cristi este exemplul ambiției, al încrederii, luptei și cel mai important al performanței.

Cu un destin ca-n filme, în care doar cei puternici reușesc, Cristi a ales fotbalul, s-a dedicat lui, iar sportul rege i-a oferit tot.

Cristi reprezintă o Poveste Motivațională de Succes, iar noi toți suntem cei mai norocoși că-i suntem contemporani.

Dacă romanii îl au pe Totti, cormoranii pe Gerrard, rosso-nerii pe Maldini și lista ar putea continua, noi rapidiștii și nu numai îl avem pe Săpunaru.

Mâine mergem să-l urăm, să-i mulțumim și indiferent de rezultat să sărbătorim.

Și să-l asigurăm de faptul că ne va fi mereu în inimile noastre. Și nu ne vom despărți niciodată.

Eu de exemplu m-am despărțit odată de o fată pentru că turna laptele în castron înainte de a pune cerealele.

Bine, m-a și înșelat dar faza cu cerealele m-a enervat rău.

Singura certitudine rămâne Rapidulețul. Și toate frumoasele povești din jurul lui.

Astăzi sărbătorim poate cea mai frumoasă, tumultoasă și pasională Poveste.

La Mulți Ani, Căpitane!

FzR!!

Tensiunea

Încă tremur după măcelul administrat aseară de Corvinul celor de la CFR. Tremur de teamă că feroviarii lui Mutulică își vor reveni fix la meciul împotriva Rapidulețului.

Bine, nu sunt sigur că Mutu îi va conduce de pe bancă, căci în dimineața asta aștept știrea referitoare la demisia lui...

În online am văzut deocamdată un anunț despre o pisică dispărută. Am sunat și am spus că nu am văzut-o.

Îmi place să ajut când pot.

Tremur precum o felie de parizer. Deja mi-a crescut tensiunea pare-se dincolo de limită.

- Și chiar nu v-ați dat seama că soțul dumneavoastră face un infarct?

- Nu....am rămas surprinsă că după 27 de ani de căsnicie îmi spune: "Veronico, inima mea....".

FzR!!

Tot înainte!

În dimineața aceasta m-am trezit mult mai devreme și am repornit televizorul. 

Pentru că toată noaptea m-am frământat și concluzionat faptul că nu ai cum să pierzi un meci în care la un moment dat ai fost în avantaj atât pe tabela cât și numeric în teren...

Atât suntem de neînțeleși, de ghinioniști.

Apoi am constatat că nu m-am trezit mai  devreme, ci cu o ora înainte. Iar eu voiam cu 20 de ani înapoi.

Ghinionist, ghinioniști...

Același destin etern.

De exemplu, eu când eram mic luam bătaie la școală, așa că părinții mei m-au înscris la karate.

Astfel am luat bătaie și la școală și la karate.

Cel puțin, lucrurile încep să se schimbe în România.

În dimineața aceasta s-a schimbat ora.

Cu una înainte.

Tot înainte!

FzR!!

Shoturile

 

România a învins chinuit Armenia la U21 și s-a instalat pe prima poziție a clasamentului.

Într-o partidă în care Borza ar fi putut fi căpitan, acesta a fost lăsat acasă sau poate că a refuzat să iasă din vreun club...

Acum, fără a fi răutăcioși, gândesc că băiețașul nostru a anticipat și sărbătorit cu shoturile alea multe până și calificarea tricolorilor.

Într-o perioadă în care noi am uitat să ne mai și bucurăm.

- Măi, nesimțitule, de ce nu ai venit azi-noapte acasă?

- Nu mi-a fost somn...

Mi-a fost rușine să-i spun că după ce m-am despărțit de Borza am fost într-un complex comercial imens și nu am mai găsit ieșirea.

Așa că, mi-am aprins o țigară, ca să mă scoată ei afară.

Acum sper că șuturile noastre să nimerească spațiul porții craiolguței și să ne întoarcem sâmbătă, indiferent de oră, neapărat cu toate cele trei puncte.

Oricum, fie de va fi victorie sau o nouă înfrângere, cu siguranță vom abuza de niște shoturi.

Să sărbătorim faptul că suntem din nou împreună. 

Și de neclintit.

FzR!!

Blonzii

Alergatul după femei n-a făcut rău nimănui...necazurile apar abia după ce le prinzi...

Acum să nu credeți că dacă nu am altceva de făcut m-am apucat de jogging.

De jogging se ocupă pare-se Rapidulețul. În acest play-off.

Altfel chiar nu pot să înțeleg startul acesta dezastruos...

De fapt abia acum înțeleg de ce competiția se numește play-off...Pentru că în ea s-au adunat RAPID, prea RAPID toate off-urile noastre.

Iar după ce că suntem dezbinați, contradictorii, împotriva noastră, mai suntem și blonzi...

Fix că blonda aia beată ce se întreabă:

- Cum naibii, eu am trei surori, iar fratele meu are patru??

FzR!!

Drumul

 

În dimineața aceasta am constatat îngrozit că am rămas fără cafea...

Așa că am băut două-trei păhărele cu palincă.

Totul mi-a părut mai frumos în lumea asta.

Chiar i-am spus Rapidulețului că un câștigător este un pierzător care a mai încercat o dată. Și să continue să creadă în șansele lui.

Deși în întreaga istorie știm că nu planul sportiv a fost problema noastră...

Dar nu vreau să-mi mai amintesc. Și nici să mai privesc în urmă.

Tocmai de aceea parbrizul este mai mare decât oglindă retrovizoare.

Pentru că drumul din față este mai important decât cel pe care-l lași în urmă...

Până la meciul programat tocmai hăt pe 30 ale lunii nu ne rămâne decât să ne asigurăm că drumul cel avem de parcurs este cel pe care ni-l dorim cu toții.

FzR!!

Gunoierii

 

După descinderile de joi, totul s-a schimbat în bine, în prea bine...

De vineri, de când Bucureștiul a devenit orașul Viitorului, excelența a devenit firescul cotidianului nostru.

Luni bnr va anunța un curs de 5 euro pentru 1 ron. Tot luni vor începe negocierile cu statele membre UE ce îndeplinesc condițiile (dure!) de aderare la România. 

Pentru că de luni vom tura motoarele și vom atrage invidia întregii lumi, astăzi am ieșit împreună cu fiică-mea la o plimbare prin cartier. 

Să mă bucur de soare, să mă minunez de faptul că într-un timp atât de scurt au fost soluționate absolut toate ecuațiile nerezolvate în toți acești 2000 de ani.

- Tăticule, uite gunoierii!!

- Nu, draga mea. Ei sunt cei care curăță după noi. Gunoierii suntem noi!!

FzR!!