După războiul ăsta al declarațiilor al lui Pancone și al Dianei, singurul mod în care mai poate să mă dea pe spate „prima doamnă a rumegușului” e cu Voltaren.
Că Pancone a vorbit mai mult despre greșelile făcute de el, la vârsta lui Andrei.
Că ei doi, Pancone și Andrei – zic, s-au suit într-un tren ca să se întoarcă acasă. (n.r.: către performanță)
După vreo oră de mers, parcă încep să bănuiască că au greșit trenul.
Când vine controlorul (tot nota redacției: nașul), unul dintre ei (Pancone!) își face curaj și-l întreabă:
- Domnule, nu te supăra, trenul acesta mă duce la Chitila?
- Nu.
După câteva momente de tăcere, al doilea (ăsta micu' fără de vină, zic) întreabă:
- Dar pe mine??
Că noaptea trecută, mai bine ne-am fi costumat cu toții în oameni buni și înțelegători.
Ca nevastă-mea.
Că în dimineața asta era să-mi iau amendă, că cică am parcat pe locul de handicapați.
M-am apărat și i-am spus polițistului:
- Bre, ia telefonul și vorbește cu nevastă-mea, ea o să-ți zică adevărul!
Sună ăsta...:
- Ce-a mai făcut acum handicapatul de bărbată-miu?
Polițistul a închis telefonul și și-a cerut scuze... cum era și firesc!
"Că cum" era și firesc, acasă mi-a făcut un scandal și un circ mai mare decât tot Hell-o-chin-ul ăsta...
Nu m-a înfricoșat deloc. Chiar dacă, drept pedeapsă, m-a pus la treburile de jos ale casei...
- Hey, ChatGPT, spală vasele...!!
Mă descurc. Îmi merge deci, totul bine...:
"- Ce faci de Revelion??
- Nu știu. Sunt în dubai.
- Ziceai că n-ai banii!!
- *dubii, scuze!"
În dubii sunt deci după declarația aia a lui Pancone.
Că noi știm că nicio bună intenție nu va rămâne nepedepsită.
Era parcă mult prea multă liniște și relativ bine. În Giulești.
FzR!!
