Rapidulețul Nostru a uitat sau de fapt a refuzat vineri seara să părăsească gara play-out-ului.
Înfruntând o ploaie rece sufletele noastre au fost mai puțin norocoase decât obraji umeziți de suspinul părerii faptului că băieții ăia din teren încă se încăpățânează să ne întoarcă iubirea și sacrificiul.
La flash-interviu mi-am mai dat și seama că pe băiatul ăla în geaca aia Burberry părinții l-au legănat mult prea aproape perete.
Pentru că încă nu înțeleg cum tot susține ăsta succesul resuscitării echipei după era Lennon.
- Doctore ce bine îmi pare să te văd, mi-a reușit operația!?
- Eu sunt Sfântul Petru, fiule....
Până să ajungă acolo sus, în play-off adicălea, analistul Șumi nu se oprește din sughițat.
Ar trebui să știe că sughițurile astea sunt de fapt notificări că noi rapidiștii îl tot etichetăm în conversațiile noastre.
Sper să-l iertăm marți, atunci când el și băieții ăia au ocazia să se revanșeze. Împotriva celor de la Afumați.
Apropos!
Suntem încă pe locul patru la consumul de alcool...
Dacă se măresc alocațiile...urcăm pe doi!
La Mulți Ani, România!
La Mulți Ani, Rapid!!
FzR!!