Încăpățânarea

Sper că i-a mai trecut domnului Șucu supărarea aia de vineri...
Și că-i va mai trece și încăpățânarea de a crede că echipa se va baza în mod obligatoriu, în noul sezon, pe tinerii rătăcitori (trecuți deja de regula Under).
O spunem noi, ăștia bătrânii, din înțelepciunea amarului strâns în toți acești ani. Curând 103.
Că vorba patronului:
– Ai bani, mergi la mare.
N-ai bani, ai fost anul trecut la mare.
Bănuiesc, deci, că Pancone la semnarea contractului și-a negociat cantonamentul acesta din Austria. La pachet cu „titularii” aceia promiși de Bilașco.

Să-i forțăm mâna magnatului, zic!

– Ia spune-mi, Mariuse, ai vorbit cu patronul?
– Am vorbit, tăt îi rezolvat, numa' nu se poate...
Vom afla ce ne este rezervat. Acolo, spre Infinit.
Pentru că, în încăpățânarea noastră, aceea molipsitor de pozitivă, noi credem în adâncul sufletului că:

„Dacă nu se întâmplă în felul dorit de tine, o să se întâmple într-un fel mai bun decât ți-ai fi imaginat vreodată”.

Baftă, Pancone!
Baftă, Marius Bilașco!

FzR!!