marți, 7 noiembrie 2017

Gîndesc, deci joc

"Gîndesc, deci joc" e titlul autobiografiei mijlocaşului Andrea Pirlo, ce si-a anuntat retragerea in luna decembrie a acestui an.

"Am avut oferte de la Real Madrid şi de la Barcelona. 
Aş fi mers la oricare dintre ele de-a buşilea", recunoaşte cu sinceritate.

- «Salut, Andrea, sînt Fabio Capello»
- Salut, ce faci?
«Minunat! Cred însă că tu eşti şi mai bine. Vino să joci la Madrid. Tocmai l-am transferat pe Emerson, de la Juventus, şi tu eşti cel care trebuie să joace lîngă el, la mijloc»

Am zis OK, nu a fost nevoie de mult timp să mă convingă, mai puţin de un minut, cred. 
Văzusem şi contractul, impresarul meu îl studiase în detaliu şi plecase la Madrid. 
M-a sunat, mi-a zis că totul e OK, mă şi vedeam în tricoul alb. Curat şi, în acelaşi timp, agresiv. 
Mă trezeam adesea cu gîndurile rătăcind pe Santiago Bernabeu, Templul. 
O arenă care băga frica în adversari. 
Totul a picat, Galliani s-a opus transferului:

«Andrea, prietene, nu pleci nicăieri! Nu pleci pentru că vei semna asta. E un contract pe 5 ani, iar la salariu am lăsat necompletat ca să scrii tu orice sumă doreşti»


Eu nu mă puteam gîndi la altceva decît la Madrid. 

Gîndeam în spaniolă, visam în spaniolă. Imaginaţia mea mă ducea departe, zburam către Madrid şi aterizam undeva între Plaza Mayor şi Puerta del Sol.

Mare păcat că nu s-a făcut transferul. 

Aş fi semnat într-o secundă
Era un club cu mai multă strălucire decît Milan, perspective mai bune, mai atrăgător etc. 
Băgau spaima în adversari, indiferent cine erau aceştia.

Cu toate acestea, la finalul sezonului am avut consolarea că am cîştigat Liga Campionilor. Putea să iasă mult mai rău".
O poveste din care intelegem ca in viata chiar daca lucrurile nu merg asa cum le dorim, cu incredere si rabdare, la capatul drumului putem ridica deasupra capului trofeul Ligii Campionilor.
Cel putin al Iubirii.
Parca nu suna chiar atat de rau, nu?
FzR!!