...Ma numesc Valentin Stanescu si sunt inginer, nu la calea ferata, ci la o fabrica, una dintre putinele ramase sa duca povara unor vremi apuse, cu speranta unor timpuri mai bune.
Bunicul, fost invatator intr-un sat din preajma "Lisandriei" de Teleorman, a fost rapidist; tata, acum pensionar, tot fost invatator, este cel care mi-a insuflat patima pentru visinii; rapidist este si fratele meu mai mic, iar legenda continua.
Baietelul lui de numai 8 luni sper sa fie continuatorul traditiei, pentru ca rapidist nu devii, ci te nasti.
1967, vara, trenurile din Triajul Garii de Nord salutau cu suieraturi prelungi nu doar marcarea golurilor care strapungeau plasele portilor adverse, ridicand osanale idolilor fara nume de zei, dar cu ramuri de maslin pe crestet, ci un eveniment fara de seama, sfidarea tuturor pronosticurilor si a legilor nedrepte ce nu admiteau ca un tricou alb-visiniu, atarnat de podul Grant, sa certifice o asteptare de decenii:
RAPID este CAMPIOANA ROMANIEI !!
Exultarea cred ca a cuprins pe multi, dar cineva a avut curajul sa dea un nume copilului sau dupa numele primului antrenor care a adus titlul in Giulesti.
La vremea aceea eram in pantecele mamei, iar tata si-a spus in sinea lui:
"Daca e baiat, o sa-l cheme Valentin".
Am aparut pe lume dupa eveniment, in ianuarie 1968. (...)
sursa: evz.ro
Povestile care te aduc la meci.
Povestile pentru care o viata dedicate unui spirit pot parea o secunde.
Fugare.
Intr-o gara.
Cu siguranta cea mai frumoasa.
RAPID!
FzR!!
