Noroc si oportunitate.
Stim cu totii ca aceste doua lucruri sunt absolut necesare in viata pentru a realiza ceea ce iti doresti.
Pasiunea, munca si talentul sunt si ele importante insa fara o sansa, e foarte greu, daca nu chiar imposibil, sa reusesti.
Iar singurul mod prin care poti sa te asiguri ca nu e imposibil este sa lupti incontinuu.
Poate fiecare dintre noi a simtit pe propria piele.
Ei bine, Marcos Evangelista de Moraes a simtit-o poate mai puternic decat oricine.
"De 9 ori" povesteste cand vine vorba despre cluburile profesioniste de fotbal care l-au refuzat.
"Nu am renuntat niciodata. Aici a intervenit familia mea. Mereu m-a sustinut.
Cea mai grea parte in a fi refuzat era cand ma intorceam acasa si ii spuneam tatalui meu ca nu am reusit.
Tatal meu nu mi-a spus niciodata: <Gata, renunta>.
Doar mi-a spus ca sunt obstacole peste care trebuie sa trec. Amuzant e ca multi dintre cei care m-au refuzat atunci mi-au spus mai tarziu ca au facut-o pentru a ma ajuta.
Am intalnit un antrenor la ani distanta care mi-a spus ca nu m-a luat pentru binele meu" povesteste jucatorul.
Si cat de bine i-a prins!
Marcos Evangelista de Moraes a devenit ulterior unul dintre cei mai mari jucatori din istoria Braziliei.
De 2 ori campion mondial si vice-campion in 1998.
Cel mai selectionat jucator din istoria Braziliei.
Doua Copa America, doua Copa Libertadores cu Sao Paulo. Fotbalistul anului in America de Sud in 1994.
Si a avut succes si in Europa - titlu in Serie A cu AS Roma in 2001 si 3 ani mai tarziu cu AC Milan.
Cu 'diavolii' a castigat si Liga Campionilor in 2007.
V-ati prins cine e Marcos Evangelista de Moraes?
Daca nu-i stiati numele adevarat, cu siguranta il stiti sub numele de Cafu.
Cafu a implinit 46 de ani pe 7 iunie.
Chiar si acum, la 8 ani dupa ce a decis sa se retraga arata capabil sa faca una dintre celebrele lui curse in flancul drept.
Metafora din intertitlu ii apartine lui Sir Alex Ferguson. Legendarul manager al lui Manchester United l-a caracterizat astfel pe Cafu dupa succesul Braziliei la Campionatul Mondial din 2002.
Iar Ferguson nu a gresit absolut deloc.
Drumul lui Cafu catre glorie reprezinta o inspiratie, un clip cu cariera lui este motivational.
Un copil crescut intr-o zona saraca din Sao Paulo a ajuns in fruntea lumii la Yokohama devenind al 17-lea capitan din istorie care ridica deasupra capului titlul mondial.
Numai un om cu un caracter puternic, un om care n-a uitat de unde a plecat putea sa realizeze asa ceva.
"Este imposibil sa pun in cuvinte ce am simtit. Cand vezi trofeul venind spre tine in mainile oficialilor. Aurul devine mai aurit, e mai sclipitor decat ai fi crezut. Simti ca esti cel mai bun din lume. Nu am alt mod de a descrie ce am simtit" a povestit Cafu.
A inceput de jos, a ajuns in varful lumii
Inainte sa ridice trofeul Cupei Mondiale, la finalul meciului castigat cu 2-0 in fata Germaniei in Japonia, Cafu a luat un marker si a scris pe tricoul sau cu negru: "100% Jardim Irene".
Numele cartierului saracacios din care provinte, nascut intr-o familie cu 5 baieti si 2 fete.
Mama sa, Celio, era servitoare in casa unor oameni bogati.
Tatal sau, Cleusa, lucra pentru oficialitatea locala.
Cafu s-a nascut pe 7 iunie 1970.
In acea zi, Brazilia a jucat impotriva Angliei la Mondialul din Mexic, meci din grupa din care facea parte si Romania.
Un meci de care englezii nu-si aduc aminte cu placere, pierzand cu 1-0.
"Tatal meu isi va aduce aminte mereu acea zi pentru ca ratat meciul care era la TV" povesteste Cafu.
Cafu nu a uitat de unde a plecat.
In Jardim Irene si-a construit propria fundatie, un proiect caritabil care ajuta in jur de 750 de copii sa isi gaseasca vocatia.
Fundação Cafu reprezinta pasiunea fostului jucator si proiectul in care investeste bani de la sponsori cheie.
In Brazilia, spune el, este normal ca in familiile din clasa muncitoare ca ambii parinti sa aiba slujbe pentru a se descurca si acea perioada dupa ce se termina scoala si pana termina parintii munca este cruciala.
Fundatia lui Cafu le ofera un loc sigur sa se joace si sa studieze.
In ciuda faptului ca a calatorit in intreaga lume, Cafu iubeste Sao Paulo si fundatia sa iar interpreta lui, Ana, dezvaluie ca ii este foarte greu sa-l convinga pe fostul mare jucator sa calatoreasca in alta tara.
Ambasadorul Mondialul din 2014
Este nevoit insa sa mearga din nou in intreaga lume.
Este unul dintre ambasadorii Mondialul organizat de tara sa, Brazilia, in acest an.
A ajuns si pe Anfield.
Acolo a vazut un copil de 21 de ani pe care l-a declarat urmasul sau: Jon Flanagan, cel caruia i-a dat porecla de "RedCafu"
Este o notiune romantica a faptului ca un fotbalist brazilian a plecat cand era copil de nicaieri, neavand nimic la dispozitie, dar a reusit sa cucereasca lumea cu talentul sau pe care l-a cizelat pe strazile din jurul casei sale.
Tara lui se schimba iar clasa mijlocie este in crestere fata de acum aproape jumatate de secol insa astfel de povesti raman greu de realizat.
In cazul lui Cafu, basmul e real.
Iar Cafu spera ca povestea lui sa se repete pentru alti jucatori brazilieni care vor participa la Mondialul din 2014.
Dupa un articol preluat de pe sport.ro.
Dupa un articol preluat de pe sport.ro.
Rapidistii nu au doua, ci 3 Inimi.
Cea mai frumoasa Inima bate pe treptele Curtii de Apel.
La fel de incantator ca pana mai ieri, cand la T2 domneau "Tigaie" si virtuozul dirijor nea Mincea.
Ecourile acestor acorduri de Iubire au umplut parca Bucurestiul.
In stereofonie AFC si Miscarea trezesc prin victoriile lor, curiozitate, rasfat al sufletului si speranta.
Daca piedicile pana la performanta lui Cafu au fost in numar de 9, pentru Rapiduletul Nostru cele nu mai putin de 93 de inceputuri au insemnat tocmai farmecul acestei Legende nascute din dragostea unor oameni simpli din "favela" Giulesti.
Cu siguranta insa de la parintii Grigoroiu si Geza pana la lacrimile celui mai tanar rapidist, oricat de greu ne-a fost niciodata gandul nostru nu a fost sa renuntam.
Mai ales acum cand Inima Noastra alimenteaza alte doua inimi.
Ce pompeaza sange visiniu in alte milioane de Inimi.
Iar pe sufletul nostru e tatuat pe vecie:
"100% Giulesti,
100% RAPID!"
Iar Fundatia RAPID creste copii talentati.
Care daca nu vor ridica in curand deasupra capului Cupa Mondiala a Cluburilor, cel putin vor fi stransi la piept de milioanele de rapidisti.
Cu Dor, Dragoste si Bucurie.
FzR!!
