Rapidul m-a ales pe mine.
De ce?
Pentru că eu am stat la masă și cu cei bogați, dar și cu cei săraci.
Singura diferență a fost că cei bogați se lăudau cu ce au ei mai bun, iar cei săraci scoteau pe masă tot ce aveau mai bun.
Noi rapidiștii ne-am oferit necondiționat Iubirea. Toată.
Atât avem noi acești săraci.
Am fost TU de mii de ori.
Tu Rapidulețule vei fi EU odată pentru totdeauna!
Pentru că ne însemni generații. De Povești. De speranțe.
De Dor.
Pentru că tuturor ne lipsește ceva...chiar și Infinitului îi lipsește sfârșitul...
Tu îmi lipsești. Mereu.
Când un orb își capătă vederea primul lucru pe care-l face aruncă bățul care l-a ajutat toată viața.
Eu te iubesc Rapidulețule orbește. Și așa vreau să rămân.
Te iubesc tocmai pentru că destinul ți-a amestecat de atâtea ori și nedrept cărțile de joc, iar noi am învățat împreună că aceasta nu este decât o oportunitate de a lua totul de la Început.
Și merge Împreună către Infinit.
FzR!!
