joi, 11 aprilie 2019

PRINDEM VITEZĂ

Daniel Pancu a spus pe toată durata iernii că adevărata față a Rapidului se va vedea după o lună de la startul returului, iar rezultatele îi confirmă spusele.
După un start mai greu, cu singura înfrângere din sezon, Rapid a legat victorie după victorie, apogeul fiind atins în ultimele două meciuri, când a înscris 17 goluri.
Deplasarea de Medgidia era privită cu multă atenție, mai ales după ce gazdele au învins CS Afumați în urmă cu două etape, astfel încât băieții noștri au intrat montați pe terenul udat de o ploaie torențială, ce a căzut în primul sfert de oră.
Primul a „lovit” Alex Iacob, cel care a finalizat cu un șut puternic din centrul careului, după o lovitură de colț, la numai șapte minute de la startul partidei.
Lucurile au devenit clare trei minute mai târziu, când Matulevicius a marcat golul secund, iar în minutul 15 scorul era deja 3-0, după ce golgheterul Marian Vlada a înscris și el din centrul careului.
Până la pauză, Rapid a mai punctat de două ori, lituanianul Matulevicius făcându-și un cadou superb odată cu împlinirea a 30 de ani, în urmă cu două zile, reușind un hat-trick, ceea ce l-a dus la cinci goluri marcate în doar patru zile și 12 în toate competițiile din acest sezon.
Repriza secundă s-a jucat în aceeași direcție, către poarta lui Mociu, tânărul portar al Medgidiei, cel care a mai scos de două ori mingea din plasă.
Mai întâi, decarul Marian Drăghiceanu, scăpat singur pe partea dreaptă a finalizat cu stângul, la colțul lung, în minutul 50, scorul final fiind stabilit cu doar patru minute înainte de final, atunci când Lucian Goge și-a trecut și el numele pe lista marcatorilor, după o pasă foarte bună a lui Vlada.
O victorie ce apropie Rapidul de liga secundă, având șapte puncte avans față de Unirea Slobozia, cu șapte etape înainte de finalul sezonului.
Sâmbătă, în etapa a XXIII-a, Rapid va sta, deoarece CSO Bragadiru s-a retras înainte de startul sezonului, iar următorul meci va fi unul extrem de important, pe 20 aprilie, în județul Ilfov, contra ocupantei locului 3, CS Afumați.
RAPID
Drăghia – Voicu (70′ Băjan), Manole, Iacob, Oanea – Drăghiceanu, Cârstocea, Jorza (76′ Sefer), Hlistei (64′ Goge) – Vlada, Matulevicius (57′ Robinho). 
sursa: fcrapid.ro
FzR!!!

p.s.: La Multi Ani si "panterei din Giulesti"!! ( n.r. nea Marian Ionita )

marți, 9 aprilie 2019

RAPIDISTUL

Meciul dintre Rapid și Făurei a marcat un moment istoric pentru întreaga suflare rapidistă.
Mihai Ioan, cunoscut drept Cretu sau Sulamita, este cel care a pus bazele galeriei Rapidului și la inițiativa Peluzei Nord, acesta a fost prezent la partida de sâmbătă.
Copii alături de părinții sau bunicii lor, tineri rapidiști pregătiți să țină steagul Rapidului sus indiferent de condiții, dar și veterani rapidiști, care au luptat cu dârjenie pentru perpetuarea spiritului giuleștean, au sunat adunarea încă de la primele ore ale dimineții.
Astfel, terasele și străzile din Crângași, sau zonele situate pe lânga stadion erau predominate de steagurile vișnii și celebrele cântece rapidiste.
Meciul începe, dar mai presus de asta, actualul lider al galeriei, Liviu Ungurean, anunță vestea așteptată de toți rapidiștii: prezența lui Mache Crețu' în Peluză. Ce a urmat?
Nu poate fi descris în cuvinte, dar secvențele unice și pline de emoție pot fi urmărite în episodul 2 al serialului ,,Rapidistul".



FzR!!

luni, 8 aprilie 2019

10, 11...

Greşelile arbitrilor din Liga 1 l-au scos din minţi pe Adrian Porumboiu. 
Fostul arbitru internaţional a transmis un mesaj dur împotriva vicepreşedintelui CCA, Alexandru Deaconu.

"Vassaras a făcut câteva lucruri bune, lobby la nivel internaţional. 
Se vede prin delegări, prin promovări. Vassaras e mulţumit cu ce face la nivel internaţional. 
Problema nu e Vassaras, problema e cu cei care sunt sub Vassaras. Cel care conduce şi care face lucruri murdare e Deaconu.
Care asta a făcut toată viaţa. 
Pe Deaconu, dacă te duci şi îl bagi sub un duş, trebuie să-l laşi vreo zece ani ca să iasă toate mizeriile din el. 
El zice că sunt independente comisiile. 
Sunt pe dracu' independente. Burleanu cred că se implică în treburile astea, dar e treaba lor", a declarat Porumboiu pentru Prosport.
Suntem la aproape 2 ani de această liga a mizeriilor.
Am spune că nimic nu s-a schimbat.
Greşesc!
Nu mai există fotbal şi nici spectatori.
FzR!!

sâmbătă, 6 aprilie 2019

De nota 10!

Un domn mai hâtru din spatele meu a cerut astăzi Rapiduletului să se opreasca din recitalul său...
Pentru simplul motiv că inventarul tabelei de marcaj nu număra 3 cifre de 1....
Iar dnul Nicu m-a bătut pe umar si m-a intrebat contrariat cam pe la 7-1..." de ce nu mă mai manifest la goluri...? "
" Pentru că m-am obisnuit in ultimii ani cu nefericirea " a fost răspunsul meu....
Adăugand in barbă că " de la acest scor sustin Făureiul...".
A fost mare sărbătoare astăzi!
Cu un Rapid mai mult decat darnic.
In mangaierile cele mai dragi sufletului nostru.
Impresia ca suntem totusi cei mai rasfatati de pe acest pamant.
Multumim baieti!

FzR!!

vineri, 5 aprilie 2019

Durerile sufletului nostru

Ieri s-au împlinit 76 de ani de la bombardamentul american asupra Bucureștiului, asalt aviatic care a lăsat în urmă 3.000 de morți, 2.500 de răniți și 2.800 de case distruse din zonele bucureștene din jurul Garii de Nord, Atelierele CFR și triajul de la Chitila.
Nimeni nu se aștepta la ce urma. 
Rândurile lui Mihail Sebastian, din Jurnalul său, sunt cele ce descriu poate, cel mai autentic, cu un simț acut al detaliului ziua din 1944.

„Patru zile după bombardament, orașul era în plină nebunie. Buimăceala din primele clipe s-a transformat în panică. 
Toată lumea fuge sau vrea să fugă. 
Azi au început să circule, pe aici, pe colo, câteva vagoane de tramvai. 
Majoritatea liniilor sunt încă blocate. Jumătate din oraș nu are lumină. 
Apă nu e. 
Caloriferele nu funcționează. 
Șiruri întregi de femei și copii cu găleți de apă vin, de la diverse puțuri sau cișmele unde se face coadă. 
Într-o oră (și nu cred că bombardamentul propriu-zis a durat o oră), un oraș cu un milion de locuitori, a fost paralizat în cele mai simple funcțiuni de viață. 
Numărul morților nu se cunoaște. 
Circulă cifrele cele mai contradictorii. 
Câteva sute? 
Câteva mii? 
4200 spunea Rosetti alartăieri, dar nici asta nu este sigur.

Ieri după-amiază am fost în cartierul Grivița. 
De la gară la bulevardul Basarab, nici o casă, niciuna- nu a scăpat neatinsă. 
Priveliștea e sfârșietoare. 
Se mai dezgroapă încă morți. 
Se mai aud vaiete de sub dărămături. 
La un colț de stradă trei femei boceau, cu țipete ascuțite, rupându-și părul, sfâșâindu-și hainele, un cadavru carbonizat scos tocmai atunci de sub moluz.
Plouase puțin dimineața și peste toată mahalaua, plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars.
Viziunea, atroce, de coșmar. 
Nu am făcut în stare să trec dincolo de Basarab - și m-am întors acasă, cu un sentiment de silă, oroare și neputință. 
E ciudat că în timpul bombardamentului nu am avut deloc impresia că e ceva foarte serios.
La început crezusem că e un exercițiu. 
Pe urmă, când au început bubuiturile am crezut că sunt ale artileriei antiaeriene. 
Când am ieșit în curte, am văzut plutind numeroase hârtii colorate, și-am crezut că într-adevăr avioanele nu aruncaseră altceva decât manifeste(......) Abia mai târziu ne-am dat seama de întinderea dezastrului”.
Stadionul Giulești, zona încercuită, a rezistat ca prin minune acestor atacuri feroce ale bombardamentului american.
La 76 de ani ani distanță gurile rele ar putea afirma faptul că Giuleștiul a căzut sub loviturile dinților ascuțiți ai buldozerelor.
Istoria ne dovedeste insă că există minuni.
Si acestea se intâmplă in Giulesti.
Pentru ca pământul si Cerul din jurul universului nostru este sfânt.

FzR!!

joi, 4 aprilie 2019

Ultima scrisoare

Sfarsitul a venit fara de veste.

Esti fericita? Vad ca porti inel.

Am inteles. Voi trage dunga peste
Nadejdea inutila. Fa la fel.
Nici un cuvant. Nu-mi spune ca-i o forma,
Cunosc insemnatatea ei deplin.
Stiu, voi aveti in viata alta norma,
Eu insa-n fata normei nu ma-nchin.
Nu te mai cant in versuri niciodata,
In drumul tau mai mult nu am sa ies,
Nu-ti fac reprosuri, nu esti vinovata
Si n-am sa spun ca nu m-ai inteles.
A fost desigur numai o greseala,
Putea sa fie mult, nimic n-a fost.
In vesnicia mea de plictiseala
Tot nu-mi inchipui ca puneai un rost.
Si totusi, totusi, cateva atingeri
Au fost de-ajuns sa-mi deie ameteli,
Vadeam vazduhul fluturand de ingeri,
Lumina-n seara mea de indoieli.
Cand degete de Midas am pus magic
Pe frageda fiinta ta de lut,
Suna in mine murmurul pelagic
Al sfintelor creatii de-nceput.
Vedeam cum peste vremuri se inalta
Statuia ta de aur greu, masiv,
Cum serioase veacuri se descalta
Si-ngenuncheate randuri submisiv
La soclul tau dumnezeisc asteapta
Sa le intinzi un zambet linistit
Spre sarutare adorata dreapta,
‘Nainte de-a se sterge-n infinit.
O, de-am fi stat alaturi doar o ora,
Ai fi ramas in auriul vis
Ca o eterna, roza, aurora
De ne-nteles, de nedescris.
Ireversibil s-a-ncheiat povestea
Si nici nu stiu de ai sa mai citesti
Din intamplare randurile-acestea
In care-as vrea sa fii ce nu mai esti.
N-am sa strivesc eu visul sub picioare,
N-am sa patez cu vorbe ce mi-i drag.
As fi putut sa spun : « Esti ca oricare” …
Dar nu vreau in noroaie sa ma bag.
De-ar fi mocirla-n jurul tau cat haul,
Tu vei ramane nufarul de nea
Ce-l oglindeste beat de pofte taul,
Ce-l tine candid amintirea mea.
Vei fi acolo vesnic ne-ntinata,
Te voi iubi mereu fara cuvant,
Si lumea n-o sa stie niciodata
De ce nu pot mai mult femei sa cant.
Acolo, sub lumina de mister,
Scaldata-n apa visurilor lina,
Vei sta iubita ca-ntr-un colt de cer
O stea de seara blanda si senina.
Si cand viata va fi rea cu tine,
Cand au sa te improaste cu noroi,
Tu fugi in lumea visului la mine,
Vom fi atuncea singuri amandoi.
Cu lacrimi voi spala eu orice pata,
Cu versuri nemai scrise te magai.
In dulcea lor cadenta leganata,
Te vei simti ca-n visul cel dintai.
Iar de va fi (cum simt mereu de-o vreme)
Sa plec de-aicea de la voi curand,
Cand glasul tau vreodat-o sa ma cheme,
Voi reveni la tine din mormant.
Si dac-ar fi sa nu se poata trece
Pe veci pecetluitele hotare

M-as zbate-ngrozitor in tarna rece,

Plangand in noaptea mare, tot mai mare.

de Mihai Beniuc
FzR!!

Cugetări pentru viață

Nu te iubesc pentru ceea ce eşti, ci pentru ceea ce sunt atunci când sunt cu tine.
Nu merită să plângi pentru nimeni, iar cei care merită nu te vor face să plângi.
Doar pentru că cineva nu te iubeşte aşa cum vrei tu, nu înseamnă că nu te iubeşte cu toată fiinţa sa.
Un prieten adevărat te prinde de mână şi îţi atinge inima.
Cea mai stranie formă de a îndepărta pe cineva este a sta lângă el şi a şti că nu-l vei putea avea niciodată.
Nu înceta niciodată să zâmbeşti, nici chiar atunci când eşti trist, pentru că nu se ştie cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău.
Poate că pentru lume eşti doar o singură persoană, dar pentru o anumită persoană eşti întreaga lume.
Nu îţi petrece timpul cu cineva care nu e dispus să şi-l petreacă cu tine.
Poate că Dumnezeu va dori să cunoşti multe persoane nepotrivite înainte de a cunoaşte persoana potrivită, pentru ca atunci când o vei cunoaşte în sfârşit, să ştii să fii recunoscător.
Nu plânge pentru că s-a terminat, zâmbeşte pentru că s-a petrecut.
Vor exista mereu oameni care te vor răni, aşa că trebuie să-ţi păstrezi încrederea şi doar să ai mai multă grijă în cine ai încredere şi a doua oară.
Caută să devii un om mai bun şi asigură-te că ştii cine eşti tu înainte de a cunoaşte pe cineva şi a aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti.
Nu te agita atât, lucrurile cele mai bune se petrec atunci când le aştepţi mai puţin.

loading...
FzR!!