„Mai degrabă aş merge în faţa unui tun gata de tragere decât să mai trec prin ceea ce am păţit”, a spus o femeie, prima persoană care a supravieţuit unei căderi în Cascada Niagara. Annie Edson Taylor a făcut această încercare, ca să scape de sărăcie.
De profesie profesoară, această femeie credea că tentativa temerară îi va aduce faimă şi avere.
Povestea americancei Annie Edson Taylor este cu atât mai spectaculoasă cu cât nu ştia că va doborî un record, ci mai degrabă că nu va mai ieşi vie din apă.
Ea s-a aruncat în Niagara într-un butoi, în anul 1901, după ce soţul său, David, murise în războiul civil american.
De atunci, ea ducea o viaţă nomadă, predând ca profesoară de la o coastă la alta a SUA.
La 62 de ani, Annie a decis să facă istorie.
A hotărât să se arunce în cascadă de ziua ei, când împlinea 63 de ani.
Spera că actul de curaj îi va aduce faimă şi mulţi bani, că va da autografe şi se vor vinde suveniruri cu numele ei, dacă reuşea.
Dar, deşi s-a scris mult în ziare şi bravura ei a făcut înconjurul lumii, lucrurile nu au mers exact cum şi-a imaginat, iar viaţa ei s-a scurs în continuare într-o relativă sărăcie.
„The New York Times” a relatat cum mii de oameni s-au adunat la capătul Cascadei Potcoava pentru a fi martori la încercarea ei, deşi cei mai mulţi credeau că nu are şanse să supravieţuiască.
Tensiunea a fost şi mai mare pentru managerul ei, Frank Russel, care risca să fie acuzată de omor atât de poliţia canadiană, cât şi de cea americană.
Butoiul avea 1,4 metri înălţimea şi 1 metru lăţime.
Era din lemn de stejar şi fier echipat cu o saltea gonflabilă înăuntru.
Primele cuvinte ale femeii care a ieşit vie din butoi au fost: „M-am rugat tot timpul cât am fost conştientă”.
Mulţimea a văzut butoiul ieşind la suprafaţa apei după 20 de minute.
Annie nu a devenit niciodată bogată cum a dorit, în parte pentru că managerul ei a fugit în taină cu butoiul ei şi aproape toate economiile eroinei au fost cheltuite pe detectivi închiriaţi s-o găsească.
sursa: http://minunimisteresecreteleterrei.blogspot.ro
Rapiduletul, la varsta a peste 90 de ani, a fost impins in valtoarea nemiloasa a celei mai necrutatoare cascade. Financiare.
Falimentul l-a afundat in adancurile ligilor mai mult decat inferioare.
Rugile sale si ale noastre nu vor ramane fara efect.
Chiar din acest an.
Cand vom iesi in sfarsit la suprafata.
Nu mai bogati.
Insa cu siguranta din nou invidiati pentru o noua poveste.
Daca nu frumoasa, macar speram plina de invataminte.
Sau nu.
Pentru ca acesta este farmecul nebanuit si neinteles al Rapidului.
FzR!!