Știți, probabil, cât s-a terminat Liverpool – AS Roma marți seară și mai știți și că înaintea meciului au avut loc confruntări violente între suporteri.
Ce e posibil să nu știți, încă, este că unul dintre aceștia se zbate acum între viață și moarte.
Sean Cox e britanic, are 53 de ani și nu arată fioros deloc, dimpotrivă, are alura unui funcționar public, din aceia care, deși prost plătiți, rutinați și plictisiți peste măsură, te întâmpină mai mereu zâmbind pe aici.
“Hello, Sir! What can I do for you today?”
Înaintea începerii meciului, Mr. Cox a ieșit dintr-un bar aflat în apropierea stadionului, moment în care a fost atacat de un grup de suporteri italieni.
Nu mulți, vreo 20, care l-au lovit până și-a pierdut cunoștiința. Și nu doar cu pumnii sau picioarele, ci cu curele înfășurate pe mâini, ale căror catarame late, din metal, s-au transformat în arme letale.
Acesta este și motivul pentru care doi dintre ei, în vârstă de 20 și 29 de ani, au fost arestați sub suspiciunea de tentativă de crimă.
Starea lui Sean Cox este gravă, din păcate, el aflându-se în state critică, spun medicii.
Tradus, asta înseamnă că poate părăsi această lume în orice moment.
Originar dintr-o mică localitate din Irlanda, Sean se dusese la un meci de fotbal, așadar, în orașul care ne-a dat Beatles, nu în Siria sau Afganistan, să lupte cu ISIS.
Dar oameni capabili să semene teroare se află și aici, printre noi, în lumea modernă și aparent civilizată.
Îi întâlnim în trafic, la mall, în mijloacele de transport în comun sau pe stradă.
Vă amintiți cu câtă cruzime a fost călcat pe cap, în urmă cu vreo două săptămâni, nefericitul acela de pensionar din Brașov?
Adevărul este că noi, oamenii, suntem cea mai violentă specie a acestei planete, ba chiar adevărata nenorocire a ei. Suntem o rasă superioară, am evoluat cel mai mult, dar distrugem tot ce ne iese în cale.
I-am distrus oceanele, pădurile, aerul, am condus la dispariția altor specii și ne omorâm în continuare între noi, prin Afganistan, Brașov sau Liverpool, iată!
Cu toate acestea, cred că planeta va fi bine, până la urmă, după noi.
Într-un fel, cumva, își va reveni si va respira din nou, spre deosebire de Sean, care nu știm dacă sau cât timp o va mai face. Teribil gând pentru familia lui!
Ultrașii de tip nou
Îmi plac ultrașii, cred că fără ei fotbalul n-ar mai avea atât de mult farmec, le respect pasiunea asta care le curge atât de învolburat prin vene, dar în vremurile acestea moderne încep să nu-i mai înțeleg.
Când au devenit atât de ipocriți și de lași?
De ce permit răului din ei să iasă atât de ușor la suprafață?
Deși se declară împotriva fotbalului modern, pretinzând că sumele care se vehiculează în ultimul timp îl omoară, cei care omoară fotbalul, de fapt, sunt ei.
Puțin câte puțin.
Ei, nu sumele de transfer ale lui Neymar, Salah sau Mbappe. Ce curaj vor mai avea părinții să-și lase copiii pe stadion, realizând că pot muri atât de absurd în drum spre el?
Ne-am pierdut orice urmă de respect pentru cam toate, din păcate, inclusiv pentru viață.
Odinioară, chiar și cei mai violenți dintre bărbați, huliganii, se luptau între ei cu mâinile goale, după care se ridicau unii pe ceilalți din țărână și își strângeau mâna.
Acum, generațiile din urmă, care urăsc homosexualii și imigranții, bărbații aceștia fake, folosesc tot felul de arme, de la box-uri până la bastoane telescopice, sticle sau curele cu catarame din metale grele.
Unii dintre ei intră pe stadioane chiar cu cagule, mai nou.
Nu mai e vorba despre orgoliu sau mândrie, ci despre intenția de a mutila sau chiar a ucide.
Undeva, pe un pat de spital din Liverpool, un seamăn de-al lor a realizat asta în cel mai abrupt mod cu putință, iar acum se stinge încet.
În urmă cu două săptămăni, “camarazii” lui de la Liverpool vandalizau autocarul lui City, cu jucători, staff și șofer înăuntru.
De ce toate astea?
În numele cui?
A ce?
E absurd!
sursa: Daniel Șendre in fanatik.ro
Liverpool, Rapid, PAOK si lista ar putea continua.
Nume ale unor echipe devenite sonore datorita suporterilor.
Adevarati.
Povestile lor de dragoste si-au cunoscut inceputul prin fiorii cantecelor, prin freamatul tribunelor sau pur si simplu din datoria transmisa de generatii.
Din respect pentru Iubirea si Pasiunea purtata de bunici si parinti.
Datorita acestor ultrasi numele Liverpool speram sa nu fie tarat in povestea tragica a familiei Cox, la fel cum din pacate Rapid isi duce povara unei existente mai mult decat nedrepte sau PAOK isi vede spulberata speranta de a deveni campioana dupa nu mai putin de 33 ani de asteptare.
Pentru un grup de inconstienti milioane de suflete sufera.
Acesti ipocriți și lași nu vor putea explica niciodata sentimentul lor de iubire fata de toti cei ce si-au inchinat viata si destinul pentru a cladi adevarate brand-uri: Liverpool, Rapid, PAOK si lista ar putea continua.
In cazul ipotetic in care acestia ar ciocani la poarta (raiului) de unde vegheaza Bill Shankly sau nea Mincea, lor nu li s-ar raspunde niciodata cu...:
“Hello, Sir! What can I do for you today?”
Si nici istoria.
FzR!!
