Sisif era unul dintre cei mai înțelepți și mai prudenți dintre muritori.
Cu toate acestea, Sisif pierde favoarea zeilor Greciei antice și este trimis în infern unde este obligat să îndure una dintre cele mai inutile și chinuitoare pedepse din mitologia antică.
În fiecare zi, Sisif trebuia să urce un bolovan uriaș de piatră pe un munte care ajuns în vârf, se va prăvăli apoi mereu la vale. Această sarcină este pedeapsa ce trebuie executată până la sfârșitul timpurilor de către Sisif al nostru.
În ciuda aparențelor, eseul Mitul lui Sisif ( Albert Camus ) nu este despre cugetările unui nebun pornit către autodistrugere.
Este mai degrabă un manual despre Fericire.
Camus ne lasă să aflăm în paginile sale că, pe când bolovanul se rostogolește înapoi la vale, Sisif trebuie să coboare și el pentru a repeta pedeapsa.
În aceste momente Sisif reflectă la pedeapsa sa, în mare parte precum și ființele umane trebuie să devină conștiente de situația neplăcută a absurdului vieții.
Și în acest moment de introspecție devenim cei mai fericiți.
Rapidulețul este Sisif-ul fotbalului românesc.
O Legendă sortită să reflecte la Infinit la Fericire înfruntând absurdul, nedreptățile și minciunile celor din jur.
Mult trâmbițatul transfer al lui Alex Ioniță pare sortit eșecului. Inevitabil, fiecare pe rând, cei din jur vor crede că bolovanul rostogolit de pe cel mai înalt vârf de munte va zădărnici încă o dată munca și speranțele Rapidului.
Ce nu vor înțelege niciodată aceștia este faptul că Fericirea va înseamna întotdeauna drumul început de jos până spre cel mai înalt vârf de munte.
Acolo sus unde se află toți ceilalți nu se întâmplă însă nimic și este doar minciună.
Povestea Noastră este fără de Sfârșit!!
Iar noi suntem cei mai fericiți de pe acest pământ.
Indiferent de înălțimile ligilor în care ne aflăm.
FzR!!
FzR!!
