Analiza

 

Ieri seara nu am mai dat drumul la aerul condiționat, ci mi-am pus niște colinde, să-i dau impresia creierului că e frig afară.

Și să pot analiza astfel la rece, suporterii vs echipa Rapidului.

Vineri seara, acolo sus pe platformă, s-a strâns aceeași brigadă formată ad-hoc acum în urmă cu aproape 2 ani. Deci: Fidelitate.

După fluierul final, rușinat de jocul Rapidului, m-am grăbit să părăsesc stadionul. Nu înainte ca acolo pe scări să-l salut pe Bebiță, pe IT-ist și pe dnu' Nicu. Ultimul, pentru care am un respect deosebit și nu pentru că absolut întotdeauna mă întreabă dacă fiică-mea este tot în peluză, mi-a strâns mâna ferm și mi-a spus: batem la Voluntari. Optimism.

Până să mă despart de brd-iști le-am spus peste umăr: "bine cu nu am pierdut". Realism.

Am urmat apoi drumul spre casă, printre grupurile de rapidiști cu pasul greu și suflarea apăsată. Depășind trei reprezentanți a tot atâtor generații am remarcat privirea celui mai tânăr, un puști de vreo cinci anișori, care și-a întrebat tatăl:

- Tati, tu ai putea să stai în galerie?

- Ei, tati... Acolo e greu. Și mai trebuie să știi și toate cântecele.

Respect.

Și în sufletului celui mic, în noaptea aceea amară, tocmai s-a născut Dorința. De a fi acolo, în cel mai scurt timp, în Galerie.

Fidelitate, Optimism, Realism, Respect și Dorință.

Nu-s deloc rele rezultatele noastre.

De partea cealaltă, urmare a jocului modest, Rapidulețul și-a făcut gratis o analiză de urină. Undeva la primul copac întâlnit în cale.

Dacă s-ar fi adunat furnicile, ar fi însemnat că are prea mult zahăr..., dacă muștele, atunci ar fi avut cine știe ce infecție, dacă s-ar fi uscat prea repede, ar fi însemnat prea multă sare, dacă ar fi uitat să-și dea jos șorturile, ar fi însemnat semnele începutului de Alzheimer...

Vineri seara Rapidulețul s-a udat pe mâini și puțin pe ghete...

Parkinson.

Oricât de îngăduitori suntem, Rapidulețul ne-a rămas dator și mai mult neapărat este obligat să-și îmbunătățească rezultatele.

Nouă nu ne rămâne decât să credem în optimismul dnului Nicu și să învingem etapa viitoare la Voluntari.

Astfel, noi, suporteri și echipa, vom reprezenta un întreg.

De bine, de fericire.

La Infinit.

FzR!!

22

 

- De ce să mergi în vara asta la mare, când te poți scălda în dragostea mea? Sau în lacrimile mele?

Așa i-am spus spre miezul nopții Rapidulețului.

El, doar el, care știe, că punctul, punctele din dreptul său, ne aparțin de fapt nouă.

O mare de suflete a cărui iubire necondiționată transformă acest colțișor de București în poate epicentrul trăirilor cele mai adânci.

- "Bine că nu am pierdut", ne-a fredonat la flash-interviu Cristiano un canzone prin care, a nu știu câta oară, naivitatea noastră își va pune din nou speranțele.

A fost spectacol în tribune pentru că acolo în teren, urmare a unor greșeli impardonabile, victoria noastră s-a numit egalul.

La doi.

În doi.

22.

FzR!!

Viteză

- Nu te-am întrerupt în timp ce mă ascultai, nu mă întrerupe în timp ce vorbesc cu tineee!

Parcă problemele nu se mai opresc, îmi spun în sine, deși sunt conștiient că port vina unui pesimism incurabil.

La revenirea din concediu am vrut să schimb locul în avion, pentru că lângă mine, urla un copil.

Nu m-au lăsat.

Cică dacă e copilul tău, nu se poate...

În concediu am fost în Turcia la all-inclusive și mi-am pus în câte două-trei farfurii.

Știu că nu e frumos, dar și ei cât bir ne-au luat...

Aberez, desigur.

Vara asta nu am zburat nici cu avionul, nu am fost nici în Turcia.

Și parcă nu mai sunt nici pesimist.

Pentru că media din online m-a anunțat transferul atacantului Claudiu Petrila.

La cât cărbune știu eu de la geografie că e pe Petrila, sigur locomotiva noastră își va lua de mâine viteză.

FzR!!

Greșeala

Ieri, înaintea concertului Depeche Mode, am plătit din greșeală o bere fără alcool, cu cardul.

M-a sunat banca să mă întrebe dacă a fost furat!

După Drăguș, Florin Andone, Krasniqi și Ștefănescu, Rapidulețul a reușit totuși să mai și transfere vara aceasta.

I-a transferat pe Ciobanu, Belu, Luckassen și Marzouk. Prin Superliga.

Nu vreau să greșesc, însă în ritmul acesta cred că ne vor rămâne în teren doar copilașii de la Academie.

Sper ca băieții și mai ales conducerea să mă contrazică mâine.

La prima mea apariție în acest sezon competițional.

FzR!!

Îndrăgositiţii

 

Noi rapidiștii tare răsfățați mai suntem.

A trebuit însă parcă să-l așteptăm pe Signore Bergodi pentru a realiza cât de Innamorati suntem.

Poate a treia oară cu noroc, îmi spun, ne spunem...

Noi.

Ieri, Florin Andone aproape transferat la Rapid, pare-se însă astăzi mai aproape de Castlellon decât de Giulești.

Sper doar să nu rămânem cu declarațiile deșarte de iubire din partea atacantului, pentru că acolo în fața porții nu ne putem pune toate speranțele și răbdarea în Marko.

Poate a treia oară cu noroc, îmi spun, ne spunem...

Pentru că nou-născutul Rapid pare-se acum că s-a născut fără urechi.

Vineri merg pe Giulești să văd "pe viu" echipa lui Signore.

Mi-am rugat însă soția, explicându-i pentru a o suta oară faptul că echipa reprezintă un fenomen, o bucurie a oamenilor simpli. Și dacă o aud că spune ceva despre "urechi" o bat de o rup!

Pe stadion, entuziasmată din cale afară, aud cum îi spune unui rapidist de lângă mine, acolo pe platforma de la T2:

- Vai ce echipă frumoasă!!

Răsuflu ușurat.

- Ce tricouri noi, entuziasm și pare-se că sunt mai combativi! Ce au spus patronii, vede bine?

- Da, vede bine, leagă jocul, dar de ce întrebi?

- Pentru că, dacă va trebui să poarte ochelari, a încurcat-o!

Sper deci ca Rapidulețului să-i crească urechile, deocamdată însă mi-au crescut parcă doar mie. 

De Dor.

Și după cum văd așa ne stă nouă bine.

Celor Innamorati.

De Rapid.

FzR!!

Aștept

Cine să mai înțeleagă Rapidulețul?

Nu reușește să învingă ACASĂ pe Sexy, pentru ca apoi. în deplasarea de la Mediaș, să zdrobească scufițele roșii.

Pardon. Șepcile roșii.

Așa am înțeles din cele ce am reușit să le aflu din online. Pentru că subsemnatul a semnat condica de prezență la malul mării.

Absent, distrat, mahmur, trecându-mi în cont mai multe beri decât ar putea înscrie goluri Rapidul în sezonul regulat, nu am reușit decât să văd cele două rezumate.

Tare greu fără Rapidulețul...

Tare greu.

Astăzi am revenit ACASĂ și nu-mi rămâne decât să aștept.

Să aștept până vineri meciul Rapidului.

Din Giulești.

FzR!!

Pe minus...

În toată nebunia asta cu schimbarea antrenorului parcă nimeni nu se mai gândește la transferul mult-promisului atacant.

Dnul Sucu pare-se nu numai că e pus pe economisit, ba chiar, după încasarea clauzei briliantului, mai este și pe plus...

E la mare de 6 zile și încă mai are bani.

Știți de ce?

Pentru că tocmai a descoperit o metodă genială de a economisi.

Când se duce la restaurant, trece mai întâi pe la supermarket.

De acolo își cumpără tot ce-i trebuie, după care își continuă drumul spre restaurantul de lux.

Unde intră doar ca să le rânjească chelnerilor.

Apoi, după ce vede că i-a enervat, se întoarce la hotel, unde în cameră se bucură de bunătățile cumpărate din supermarket.

Nu numai că economisește, dar după încasarea clauzei alea, mai este și pe plus.

Noi, deocamdată pe minus...

FzR!!

SINGUR

Gata! Sunt abonat cu acte în regulă. 

Mai trebuie doar să-mi achit luni datoria față de fiică-mea...

Nici nu am terminat să ne bucurăm după sărbătorirea Centenarului că aseară au început frământările în Giulești.

Că așa ne stă nouă bine, niciodată liniștiți, niciodată pe deplin fericiți.

Briliantul s-a ținut de cuvânt, și-a dus la bun sfârșit contractul și ieri a fugit cu stafful în Azerbaidjan.

Cu siguranță de astă dată au tras, în piept zic, aerul performanței, dar mai ales un salariu cu șapte cifre...

Gata!

Am scăpat!

Aseară Rapidulețul a rămas singur...

Disputat de galerie, antrenori autopropuși și sfâșiat de toate canalele de sport.

Rapidulețul, bătrânul nostru cald și tolerant precum un bunic, s-a adresat tânărului de lângă el, poate lui Bocciu, poate lui Nico sau poate chiar lui Șumi:

- Tinere, nu te supăra, mă ajuți și pe mine să traversez?

- Sigur că da, răspunse acesta, poate Bocciu, poate Nico sau poate chiar Șumi...

- Păi nu traversăm??

- Nu, acum e roșu, așteptăm să se facă verde...

- Aaaa, la naiba mă, pe verde pot și singur....!

FzR!!

DOR

Săptămâna ce o încheiem, pentru a ne continua nestingheriți drumul către infinit, s-a stabilit țintarul sezonului regulat.

Îmi este clar că ratez meciul împotriva celor de la Sexy.

Aseară, în club, l-am abordat pe chelner...

- Ce bea frumoasa de la masa alăturată? Aș dori să-i ofer și eu!

- Chivas Regal Royal Salute.

- Ok, mai pune-i un cub de gheață din partea mea!

Spre finalul programului, evident evacuat cu greu de către personalul clubului, m-am îndreptat spre casă, împreună cu ea...

Așa de mult l-a pomenit pe fostul, încât și mie mi s-a făcut dor de el, și i-am zis:

- Hai să-l sunăm împreună!

Așa sunt eu, noi, chiar și în prezență ni se face dor. Dor nebun.

De Rapid.

Și pentru că am aflat că iar ratez meciul cu Sexy mi se face și mai tare dor.

Dor de viitor.

FzR!!

Exemplul

O zi întreagă mi-a fost necesară pentru a-mi reveni din emoția trăită cu ocazia Centenarului.

Cu siguranță noi, toți acești contemporani ce am avut șansa de a fi alături de Rapid la această Mare Sărbătoare, suntem cei mai norocoși de pe acest pământ.

Și ne-am convins, oricât de neîncrezători suntem, că Minunile, atunci când nu încetezi să speri și să crezi, există.

Orchestra Simfonică București, prezența dnei Felicia Filip și reprezentația unică a dronelor au reușit să ne aducă bucurie, dar să ne atragă probabil și invidie.

Noi sperăm să rămânem doar un bun exemplu, deschizătorul de drumuri și de griji, de astă dată față de valorile cele mai importante ale vieții, ale Sufletului.

Mesajul nostru?

Hai să fim buni și când nu avem nimic de câștigat.

Iar sufletul ne va fi plin de Iubire și Fericire.

Tot ce contează!

FzR!!