Seara trecută am adormit cu lumina aprinsă. Ca miliardarii, zic.
Deocamdată sunt miliardar în speranțe.
După testul ăla de ieri, reușit de bronzat împotriva celor de la Voluntari, mă aștept ca astăzi să-l aud cu vocea aia joasă, că Rapidulețul a devenit ca o mașină electrică de lux .
Ce nu știe Costel este că mașina electrică e ca diareea, nu știi dacă te ține până acasă...
Mă mai întreb și ce ne va explica la ultima aia a lui conferință de presă.
După ce va fi pus pe liber, după seria aia de viitoare de insuccese.
Dar nu-l voi deplânge.
Dacă va încerca să se angajaze la Lidl, ăia îi vor arată filmarea aia în care mănâncă struguri.
Și mai imaginează-ți, măi Costele, cum ar fi să fii șofer de taxi și să-l duci pe unu' acasă la soția ta.
Sper să nu se căiască la conferința aia de presă, că nu a avut curaj să se impună, că nu a cerut transferuri.
A avut suficient timp, însă s-a comportat precum un școlar mediocru...
- Tăticule, tăticule! Sunt fericit!
- De ce, fiule?
- Azi a pus domnu' învățător o întrebare, și doar eu am știut răspunsul!
- Foarte bine fiule, și ce întrebare a fost?
- Cine s-a bășit?
FzR!!
