Si mai ales pentru cadourile viitoare!!
FzR!!
joi, 23 februarie 2017
Soarele nu apune în Giuleşti
Si mai ales pentru cadourile viitoare!!
FzR!!
sâmbătă, 18 februarie 2017
De 12 ani, tot mai saraci....
De la dreapta Domnului, din tribuna oficială plină cu cei mai frumosi si pretiosi suporteri ai Rapidului, vocea sa baritonală ne "salută din vechea Troie".
Vocea si spiritul său sperăm sa ne adune cat mai curand intr-o singură voce.
Te rugăm să ne ierti nepriceperea de pană acum, Geamgiule...
Curand vom readuce gloria Rapidului.
Curand ne vom transforma inimile in milioane de călimări cu cerneala.
Din care sa picurăm plini de Iubire, trecutele, prezentele si mai ales viitoarele povesti.
Nemuritoare.
Nemuritoare.
FzR!!
vineri, 17 februarie 2017
Cât de departe.....?
Dorul de Rapid m-a convins sa vizionez aseară confruntarea dintre Astra si belgienii de la Genk.
Rapidistii din tribună, dar mai ales cei din teren ( Dani Coman, Şumi, Săpunaru, Teixeira, ducele Ioniţă, Nico si Oros) ne-au transferat sufletele de la limita ingheţului, cat arătau termometrele la ora meciului, la cota 1923. Cu plus.
Căldura acestei pasiuni a fost alimentată si de povestea suporterului japonez, Tetsuya Tsuno pe numele său, îndrăgostit înca din 2013 de Astra, atunci cand acesta a descoperit că giurgiuvenii il au în lot pe conaţionalul său Takayuki Seto.
Tetsuya Tsuno urmăreşte pe net aproape toate partidele Astrei, iar pentru meciul de ieri a călătorit nu mai puţin de 8.700 de kilometrii pentru a-i sustine pe jucătorii lui Şumi.
Efortul si pasiunea sa au fost pană la urmă răsplătite.
In minutul 90 Takayuki Seto avea sa egaleze situaţia pe tabela de marcaj.
Si să-i aducă bucurie susţinătorului său special din tribună.
Meciul s-a terminat 2-2.
Victoriosi au fost rapidistii din tribună, teren si exoticul suporter japonez.
Pentru ei toţi victoria inseamnă doar bucuria de a-si canta si dovedi pasiunea.
Pentru ei toţi nu conteaza cat de departe, in kilometrii sau ani, poate fi fericirea lor, pentru ca atata timp cat există un cel mai mic motiv de a-si manifesta Iubirea scopul a fost atins.
Ei toţi nu vor renunţa niciodată.
Pentru ca rapidismul inseamnă mult mai mult decat fotbal.
FzR!!
p.s.: Astazi, acum nu mai puţin de 417 ani, inchiziţia il ardea pe rug pe umanistul italian Giordano Bruno.
Pentru concepţia sa panteistă si convingerile asupra infinității lumii, filosoful plătea cu viaţa.
Jertfa sa nu a fost insă zadarnică.
Pasiunea si convingerile sale lumineaza de veacuri mintea si sufletele intregii omeniri.
Spre Infinit.
Pentru ca Dzeu a fost, este si va fi prezent in toate povestile frumoase.
Trebuie doar sa credem, oricat de departe ...sau multă deznădejde ne desparte.
FzR!!
joi, 16 februarie 2017
Unicul Rapid
· AFC Rapid
Bucuresti e societatea parinte a societatii falimentare FC Rapid SA. AFC Rapid
care joaca azi in Liga a V-a e aceeasi societate care in 2006 administra clubul
Rapid ce infrunta Steaua in sferturile de finala ale Cupei UEFA.
CSM CFR
Bucuresti (si nu CSM CFR Rapid, asa cum e scris in articol) e un proiect facut
tot de rapidisti, dar care nu s-a desprins din vechiul Rapid. E facut de la
zero. E un proiect frumos, poate creste, echipa joaca pe Giulesti, dar juridic
nu e desprins din vechiul Rapid, asa cum e AFC Rapid.
Nu exista
"4-5 Rapiduri". Exista cel mult 2, cu mentiunile de mai sus. AFC
Rapid Bucuresti e singura echipa care joaca in vreo competitie oficiala de
fotbal din Romania si care are numele de Rapid Bucuresti, evoluand pe Giulesti.
Nu e adevarat
ca e "clona", e chiar parintele societatii care azi se afla in
procedura de lichidare.
De la
infiintarea sa, din 1923, Rapidul a trecut prin urmatoarele etape: CFR
Bucuresti, Rapid Bucuresti, Locomotiva Bucuresti, Rapid Bucuresti, CS Rapid
Bucuresti. Si apoi, a venit George Copos. Din acel moment avem dupa cum
urmeaza: UFC Rapid Bucuresti, AFC Rapid Bucuresti, FC Rapid Bucuresti care acum
e in lichidare si acum, din nou, AFC Rapid Bucuresti.
Dupa cum
se poate observa, AFC Rapid-ul de azi e infiintat in 2001, atunci preluand
toata istoria Rapidului. Apoi, Copos a facut majorare de capital si AFC Rapid,
impreuna cu alte entitati au fondat FC Rapid SA.
FC Rapid
SA a falimentat si singura discutie care se poate purta ar fi daca AFC Rapid
mai are si azi toate drepturile. Patronii AFC Rapid spun ca da. Lichidatorul
judiciar spune ca va face licitatie pentru acestea. Cel mai probabil, vor merge
cu totii in instanta si acolo se vor transa lucrurile.
Oricum am
privi situatia, AFC Rapid, echipa care azi e pe primul loc in seria a II-a, a
Ligii a V-a, municipiul Bucuresti, e pe linia de sange a Rapidului, deci
expresiile legate de "clona" sunt rautati si atata tot. AFC Rapid e
societate non profit si de asta s-a putut desprinde acum din procesul prin care
trece FC Rapid SA si avand Certificat de Identitate Sportiva s-a inscris in
Liga a V-a pentru a duce traditia Rapidului mai departe. Asa a facut si Glasgow
Rangers care a luat-o de la capat, din ultima liga dupa faliment.
Din
pacate, ziaristii nu mai scriu in mod constant despre Rapid si asta ii face sa
comita erori precum au fost cele precizate.
Va doresc
toate cele bune tuturor,
Ovidiu (Miron) – forum prosport.ro
Ovidiu (Miron) – forum prosport.ro
sâmbătă, 11 februarie 2017
Comoara
Rapidul nu a fost niciodata bogat.
Rapidul si povestea sa, va insemna intotdeauna mangaierea celor saraci si a celor mici care au inteles ca succesul nu intarzie sa apara cand trudesti si crezi.
Poate ca Rapidul s-a ratacit prin jungla capitalismului.
Poate neincrederea noastra, provocata de durerea ultimilor ani, ne face sa trecem prea usor pe langa cele doua povesti din Giulesti.
Poate suntem nedrepti.
Pentru ca am uitat faptul ca Rapidul inseamna bucuria unui vers, a unui cantec, o bara frumoasa sau o declaratie de iubire.
In 1999, Giulestiul a amutit cand Hrib s-a impiedicat in fata portii goale.
Dupa 32 de ani de asteptare Giulestiul,nu s-a putut bucura pe deplin.
Ezitarea lui Hrib a umbrit sarbatoarea Giulestilor.
Pentru ca pentru noi nu a fost important sa devenim mai bogati cu un nou titlu, ci doar bucuria sufletului.
De a darui.
Puritate si spirit.
"Pentru ca lucrurile nu sunt niciodata asa cum le vezi tu....".
Rapidul va face parte din vietile noastre, pentru ca noi rapidistii suntem sortiti sa daruim celor din jur speranta.
Fara a astepta nimic in schimb.
Purtam Rapidul in noi. Comoara sufletului.
La Infinit.
La Infinit.
FzR!!
joi, 9 februarie 2017
Viata e plina de surprize!
Lasi capul in pamant, iti ascunzi fata-n palme si te intrebi: “Doamne, de ce am gresit?”.
Stiai de ce l-a ratat Sao Paulo pe marele Ronaldo atunci cand era mic?
UOL a publicat documentul prin care Ronaldo a fost refuzat de clubul Brazilian, in 1993, din cauza sumei cerute… 15.000 de dolari!
Impresarul Kalef Joao Francisco Neto a simtit ca poate da lovitura cu pustiul de 16 ani si, in consecinta, i-a oferit lui Jose Eduardo Pimenta Mezquita, presedintele lui Sao Paulo din urma cu 24 de ani, un “targ”, asa cum decurge din scrisoarea trimisa:
“Am un jucator din Rio, are mai putin de 17 ani, care joaca formidabil si este component al echipei nationale de tineret.
Este atacant central.
Poate juca la Sao Paulo in schimbul a 15.000 de dolari. Jucatorul va fi legat de Sao Paulo, urmand sa se faca un parteneriat in care fiecare jumatate sa detina cate 50% din drepturile jucatorului”.
Oficial, Pimenta n-a raspuns niciodata oferetei. In schimb, intr-o conversatie, presedintele lui Sao Paulo s-a plans ca transferul unui jucator asa tanar reprezinta un risc, suma fiind considerate ridicata.
Pimenta a propus maximum 7.500 de dolari, iar afacerea a cazut.
Tot in 1993, Ronaldo a mai primit un refuz: de la Flamengo, echipa sa favorita!
Dar pustiul de 16 ani a primit ajutorul lui Jairzinho, fosta perla a fotbalului brazilian, care l-a ajutat sa semneze pentru Cruzeiro.
La 17 ani, pe 7 noiembrie 1993, Ronaldo a marcat cinci goluri in poarta lui Bahia!
Brazilia a aflat cu adevarat de el si atunci s-a nascut simbolul… “Il Fenomeno”!
Un singur sezon petrecut la clubul din Belo Horizonte a fost suficient pentru ca Ronaldo sa treaca Atlanticul si sa cucereasca Europa.
A marcat 352 de goluri in cele 518 meciuri jucate pentru Cruzeiro, PSV Eindhoven, FC Barcelona, Inter Milano, Real Madrid, AC Milan si Corinthians, plus alte 62 de goluri in 98 de partide pentru “Auriverde”.
Stii suma totala a transferurilor sale?
Fabulos!
106.200.000 de dolari!
Sao Paulo… privesti?
Este adevarat, de-a lungul istoriei multe cluburi au comis greseli similare.
Sa nu uitam ca in 1976, anul nasterii lui Ronaldo, un alt club brazilian, Portuguesa, a refuzat sa ofere 30.000 de dolari pe un alt necunoscut in varsta de 16 ani…
Diego Maradona!
Nu-i asa, viata e plina de surprize!
sursa: https://eusunt12.ro
In Giulesti joaca nu unul ci aproape 50 de jucatori.
Daca Miscarea reprezinta initiativa unor temerari respectabili pentru a duce un spirit mai departe pana si de pacate, AFC Rapid are datorii de doar aproximativ 250.000 EURO.
Toti acesti nu mai putin de 50 de jucatori sunt copii celor ce s-au bucurat in noiembrie 2006 de un Rapid ocupant al locului al 5-lea in clasamentul IFFHS.
Cu alte cuvinte o comoara inestimabila straluceste vederilor noastre.
In plin Bucuresti.
Nu este nevoie decat de o decizie inteleapta.
Si o alegere cu inima plina de dragoste.
Astfel incat sa ne umplem viata doar de surprize.
De data aceasta placute.
FzR!!
Nepotul si bunicul
" Sunt rapidist tânăr și cu BAC-ul luat, plimbat de prin 2000 prin deplasări de un bunic fără ocupație, veteran de război cu Petrolul anilor 60, cu luptele din Divizia B sau cu șicanele ministeriale.
Așadar, am trăit într-un mediu injectat cu rapidism, iar asta mă face să am un procentaj de prezență destul de ridicat la meciurile Rapidului.
Am revenit aseară în Giulești, alături de bătrânul meu bunic, intrat în rezervă de la meciul cu Ceahlăul din sezonul trecut, când ne-a promis că nu mai calcă pe stadion după acea rușine.
Stați liniștiți, e bine că asemenea promisiuni nu și le ține, mai ales când vine vorba de Rapid.
Așa că, înarmați cu răbdare și cu chef de cântat am ajuns în Giulești, la tribuna a II-a, acolo unde, am învățat de la bunicul, stătea până prin 2000 galeria adevărată.
Nici n-am apucat bine să intrăm în miezul comentariilor despre starea mizeră a stadionului că frații noștri mai mici, ceferiștii de la Cluj ne-au înțepat discuția și ne-au amărât în așa hal încât la pauză eram decis să plec.
„De ce să mai stăm, nici nu mai prindem metroul, taxiuri nu prea sunt la ora încheierii meciului, ăștia nu joacă nimic, i-am zis bunicului. Hai să mergem acasă”.
Bătrânul se uită la mine, de parcă nu mi-ar fi povestit de atâtea ori, zeci și zeci de răsturnări de rezultat:
„Dacă am fi primit golurile astea în minutele 88 și 90 mai prindeam metroul?
Rămânem ca să te călești și cu meciuri de genul ăsta. Stai liniștit, eu am prins zeci și unele cu umilințe mai mari.
Ești rapidist sau chibiț ?”, m-a admonestat pe un ton destul de vehement, vădit nemulțumit de atitudinea mea fricoasă și prea comodă pentru spiritul Rapidului.
Și am rămas, am sperat, am egalat, am răsuflat și am lăcrimat pentru un meci cum nu mai văzusem până acum. Eram atât de entuziasmat, plecasem spre ieșire și mă uitam la bunicul meu care rămăsese în scaun și privea în gol.
M-am întos la el să îi mulțumesc pentru că nu m-a lăsat să plec de la meci, dar nu am apucat să deschid gura.
„Ehe, azi ai trăit o zi mare.
O parte din spiritul Rapidului a renăscut.
Îți mulțumesc că m-ai adus la meci.
N-am mai trăit o asemenea liniște sufletească de vreo 15 ani, din vara lui 1999, la Cluj, când Universitatea ne conducea la pauză cu 1-0, nu jucasem nimic și mulți din galerie vroiau să plece.
Unii, evident, au plecat.
Știi ce s-a întâmplat ?
Am bătut cu 4-1”.
Așadar, bunicul îmi mulțumea pentru că l-am adus la meci, când eu eram ăla care trebuia să cer iertare pentru lipsa de încredere.
Și iată că am trăit o seară fantastică.
Probabil că nu vom câștiga campionatul sau nu vom avea prea curând vreun stadion decent, dar am avut parte de o seară de neuitat, din care cred că am învățat multe.
Ole, ole, mulțumesc bunicule !"
sursa: http://www.ziaruldesport.ro, autor: Bogdan Ciortea / Data: 26 Aug. 2012
Una dintre milioanele de povesti, ce au fermecat, neinteles si mistic, zeci de generatii de rapidisti.
Iubirea fara de sfarsit fiecare din noi o datoram in parte, poate unui vers sau unui cantec al tribunei, al unui dribling, al nebuniei unui jucator, al unui bunic, parinte, vecin sau prieten.
Sau poate a unui simplu meci.
Care in loc sa fie banal, Rapidul a stiut sa-l faca complicat, sa-l transforme in derby, sa-l incarce de emotie si de farmecul unei povesti.
Astfel de aproape 94 de ani, Rapidul inseamna viata noastra.
Care daca ar fi doar frumoasa, ne-am plictisi de fericire.....
Ole, Ole!
Multumim, Rapidule!
FzR!
miercuri, 8 februarie 2017
Primul pas
In 5 februarie, derby-ul dintre Olimpia si Motagua, a avut parte de un final de poveste.
Unul de neconceput in fotbalul din Europa, dar gustat de toata lumea in Honduras.
In minutul 88, oaspetii au marcat golul de 2-1 si se indreptau spre o victorie care i-ar fi dus peste rivali in clasament.
Numai ca Olimpia a lovit nesperat in minutul 90+4, dupa un gol care nu trebuia validat.
Un suporter care alerga in voie prin careu, cu mingea lui, a marcat in acelasi timp cu atacantul echipei sale.
Arbitrul nu a avut nicio retinere sa valideze golul, desi e clar ca portarul a fost derutat de faza.
Nici comentatorului nu i s-a parut ceva in neregula.
A fost prea ocupat cu "Goooooool"-ul apocaliptic, care a insotit spectaculos faza ce face astazi inconjurul lumii. (1:50)
A fost prea ocupat cu "Goooooool"-ul apocaliptic, care a insotit spectaculos faza ce face astazi inconjurul lumii. (1:50)
Giulestiul ramane teatrul celor mai frumoase povesti.
De luni bune suporterii coborati din minunata galerie, sustinuti din tribune de catre parintii lor, inscriu goluri pe banda.
Liderii "la zi" a seriilor ligii a 5-a suporterii din teren spera sa-si recastige in aceasta primavara suporterii din tribuna.
Acesta ar fi primul pas.
Cel mai important derby al istoriei noastre.
Acest derby se poate incheia nu cu unul, ci cu doi invinsi. Sau o noua fila de poveste.
Depinde doar de noi.
Suporterii din tribuna.
Pentru ca in teren primul pas a fost deja facut.
FzR!!
Liderii "la zi" a seriilor ligii a 5-a suporterii din teren spera sa-si recastige in aceasta primavara suporterii din tribuna.
Acesta ar fi primul pas.
Cel mai important derby al istoriei noastre.
Acest derby se poate incheia nu cu unul, ci cu doi invinsi. Sau o noua fila de poveste.
Depinde doar de noi.
Suporterii din tribuna.
Pentru ca in teren primul pas a fost deja facut.
FzR!!
luni, 6 februarie 2017
Pururi tânăr
Alla Illyinichna Levushkina este doctor chirurg la spitalul Ryazan, din apropierea Moscovei.
Ea are aproape 90 de ani, dar încă duce la bun sfârşit chiar şi patru operaţii pe zi.
Femeia de 89 de ani trăieşte într-un apartament împreună cu nepotul său şi opt pisici, a devenit chirurg în urmă cu 67 de ani şi chiar dacă a operat peste 10.000 de pacienţi nu are nicio intenţie de a se retrage.
"Meseria de doctor depăşeşte ideea de profesie, e un stil de viaţă", a declarat Alla Illyinichna Levushkina postului de radio Lite FM.
"Meseria de doctor depăşeşte ideea de profesie, e un stil de viaţă", a declarat Alla Illyinichna Levushkina postului de radio Lite FM.
"Dacă m-aş retrage, cine ar mai opera?"
Cei care au intervat interviul au scris că femeia este cel mai vârstnic doctor chirurg din lume, întrebând-o care este secretul longevităţii sale.
Cei care au intervat interviul au scris că femeia este cel mai vârstnic doctor chirurg din lume, întrebând-o care este secretul longevităţii sale.
"Nu e niciun secret", le-a răspuns ea.
"Mănânc de toate, râd mult şi plâng la fel de mult."
Nu mai este niciun secret faptul ca Rapidul la cei aproape 94 de ani se dovedeşte a fi pururi tânăr.
Vârsta celor ce îmbracă astăzi tricoul alb-visiniu numară poate şi mai putin de 16 ani.
Iar în tribune pană şi bătrânii ce au trebuit sa îndure multe, au sufletul de copil.
Acest suflet ne va îndemna întotdeauna să luăm calea Giulestiului şi să dovedim ca rapidistismul înseamnă poate cel mai frumos stil de viaţă.
Si ştiţi de ce..?
Pentru că plângem dar şi râdem poate cel mai mult.
Chiar dacă de cele mai multe ori din haz de necaz. :-)
Chiar dacă de cele mai multe ori din haz de necaz. :-)
FzR!!
duminică, 5 februarie 2017
Promisiunea de credinta
Chiar daca a jucat
in Major League Soccer sau la City, Frank Lampard nu poate fi asociat decat cu
un singur club. Chelsea!
Peste 400 de meciuri pe Stamford Bridge in 13 ani si golgheterul all-time
al londonezilor in toate competitiile cu 211 goluri.
Lampard este
singurul mijlocas din istoria Premier League care a marcat peste 150 de
goluri.
Pe 2 februarie,
Lampard a anuntat ca se retrage dupa 21 de ani de fotbal.
Frankie si-a
inceput cariera la West Ham, echipa pentru care a jucat si tatal sau, Frank
Lampard senior.
Provine dintr-o
familie cu o bogata istorie in fotbal si nu prea avea de ales .
De la tatal lui,
pana la unchiul sau, Harry Redknapp care a antrenat Tottenham sau QPR, fiul lui
Redknapp, Jamie care a fost capitan la Liverpool si Tottenham, Lampard a avut
de unde sa invete si de la cine sa mosteneasca pasiunea pentru fotbal.
„Tatal meu m-a
invatat multe. Ma oprea pentru antrenamente suplimentare chiar si cand nu voiam
sa stau si as fi vrut sa merg cu colegii mei. Atunci ma suparam si nu
intelegeam de ce trebuie sa fac atat de multe la acea varsta, dar fara toata
munca pe care a depus-o pentru mine, nu ajungeam aici. Nu se supara daca ratam
un penalty cat se supara daca nu alergam inapoi cand pierdeam o minge sau daca
nu eram concentrat.” povesteste Lampard despre tatal sau.
Dupa Campionatul
Mondial din 2014, Chelsea s-a hotarat sa renunte la jucatorul care a
scris o pagina de istorie pentru acest club.
Frank Lampard a
semnat cu New York City, care l-a imprumutat la sora ei din Europa, Manchester
City.
Fanii lui Lampard
il putea vedea din nou in tricoul albastru pe eroul lor, dar nu era cel al lui
Chelsea.
Suporterii nu l-au
acuzat de tradare si il iubesc la fel de mult.
Ba chiar l-au
aplaudat cand a marcat impotriva lor.
Lampard nu s-a
bucurat, doar s-a uitat spre cer, acolo unde este mama lui.
Ea este motivul pentru care Frank Lampard a stat
13 ani la Chelsea. Barcelona, Real Madrid si alte mari echipe din Europa l-au
dorit, dar el a ramas la Londra ca sa respecte ultima dorinta a mamei lui care
a murit din cauza pneumoniei.
Ea l-a rugat sa joace pentru Chelsea cat de mult poate.
Ea l-a rugat sa joace pentru Chelsea cat de mult poate.
Si a facut-o!
Pana cand conducerea clubului a
renuntat la el, nu el la club.
Probabil nu multa lume stie lucrul asta nici
dupa atata timp.
Frank Lampard a aratat loialitate fata de club
si respect fata de mama sa care i-a cerut asta ca o ultima dorinta.
Fostul mijlocas al lui Chelsea o iubea si o
respecta mult.
Primul gol pe care l-a marcat dupa moartea ei, i
l-a dedicat. Lampard a marcat din penalty impotriva lui Liverpool. Il stii pe
Lampard cat de calm e in astfel de momente. Atunci insa, era agitat si emotiile
i se citeau pe fata.
Isi dorea foarte mult sa inscrie, poate mai mult
ca oricand, si a facut-o.
I-a dedicat golul celei care l-a rugat sa ramana
la Chelsea cat mai mult timp.
Generatiile de rapidisti sunt datoare, prin promisiunile lor de suflet, bunicilor, parintilor, idolilor din tribuna si teren.
Datoare de a duce aceasta emotie cat mai departe.
Iar daca uneori fotbalul nu le aduce bucurie, sufletul lor trebuie sa gaseasca puterea si fericirea in dovezile de Iubire mostenite de la cei ce au facut din acest fenomen poate cea mai frumoasa poveste.
FzR!!
Datoare de a duce aceasta emotie cat mai departe.
Iar daca uneori fotbalul nu le aduce bucurie, sufletul lor trebuie sa gaseasca puterea si fericirea in dovezile de Iubire mostenite de la cei ce au facut din acest fenomen poate cea mai frumoasa poveste.
FzR!!
Inapoi in viitor - Aleppo
Timp de peste cinci ani, fotbalul nu a existat în Aleppo, o zonă în care, începând din 2011, forțele armate se confruntă cu rebelii.
Pe 28 ianuarie 2017 însă, la o lună după ce guvernul a preluat din nou controlul total localității, în orașul din nordul Siriei, a avut primul meci profesionist de fotbal din ultimii cinci ani, derby-ul loocal dintre Al-Ittihad și Hurriya.
Al Ittihad - Hurriya a avut loc pe un stadion vizibil afectat de bombardamente, unde portretul contestatului președinte sirian Bashar al-Assad era la înălțime, iar forțele de ordine erau pregătite să intervină în orice moment, notează BBC. Suporterii n-au cauzat însă nicio problemă, bucurându-se de meci.
Pe un teren unde iarba era prezentă doar în anumite porțiuni, Al-Ittihad a reușit să câștige cu 2-1.
”Nu pot să vă spun ce simt după ce am revenit aici, pe teren, după cinci ani. Inima îmi pate foarte tare”, a spus, după meci, Omar Hamidi, unul dintre jucătorii lui Ittihad.
Bucuria primului meci de fotbal jucat în Aleppo după cinci ani i-a făcut pe cei de la Hurriya să treacă mai ușor peste înfrângere:
”Este dreptul nostru să jucăm în Aleppo.
Și vom juca mai bine în Aleppo. Când jucăm pe terenul nostru, alături de fanii noștri, performăm mult mai bine. Vrem să facem un nume mare din Aleppo”, a declarat Firas Al-Ahmad, unul dintre jucătorii de la Hurriya care a călătorit pentru acest meci de la Latakia, orașul de pe coastă unde echipa sa și-a jucat, până acum meciurile de pe teren propriu.
De altfel, campionatul sirian s-a desfășurat, în ultima perioadă, doar în două orașe: capitala Damasc și Latakia.
Meciul dintre Al Ittihad și Hurriya a contat pentru etapa a patra a primei ligi siriene.
sursa: http://www.digisport.ro
Anul acesta Giulestiul numara tot 5 ani de la intrarea in poate cel mai nemilos razboi. Cel financiar.
In toti acesti ani s-au scris insa povesti la fel de frumoase.
Doua promovari, victoria impotriva celor de la fcsb dar si re-organizarea suporterilor.
Si a valorilor lor.
In teren partida se disputa intre AFC Rapid si Miscarea CFR. Victoria va apartine cu siguranta Rapidului.
Si a celor care au crezut ca nimic si nimeni nu ne poate impiedica sa continuam aceasta minunata si fara de sfarsit declaratie de dragoste.
FzR!!
vineri, 3 februarie 2017
Alfama
Lisboa, este orasul impartit in doua de raul Tejo, inainte de revarsarea sa in Oceanul Atlantic, este asezarea ce cucereste printr-o atmosfera de plina de naturala euforie, speranta si cel mai important credinta in Dzeu.
Belem,este cartierul ce gazduieste de-a lungul fluiului Turnul Belem, manastirea Jeronimos, Muzeul Calestilor, dar si parcuri sau gradini.
Baixa, "centrul" metropolei ce a fost reconstruit complet dupa marele cutremur din 1755, e monumental prin nota ce o da Praça do Comercio, elegant, plin de cafenele, restaurante si magazine imbietoare.
Bairro Alto este cartierul artelor si al muzicii, locul de unde s-a auzit pentru prima data glasul celebrei Amália da Piedade Rodrigues intr-un incantator fado (cantec care pune pe portativ dorul si jalea poporului portughez), unde Gustave Eiffel a ridicat Elevador de Santa Justa.
Alfama este insa cel mai vechi cartier al Lisabonei.
De fapt, Alfama insemna intreg orasul pe vremea cand maurii intrau in peninsula (secolul al VIII-lea).
Alfama inseamna un labirint de stradute inguste, case parca aruncate una desupra celeilalte, intr-o placuta competitie hiperbolica de a atinge soarele sau chiar cerul, cu, oameni prietenosi dar nu excesiv, care te ajuta cu mare placere atunci cand ceri ajutorul.
Deasupra Alfamei domneste Castelul Sao Jorge, vechea citadela medievala a orasului, legatura neclintita dintre trecut si viitor.
Identitatea citadelei.
Sansa de a ne bucura astazi prin acest decor unic, evocand timpurile medievale, se datoreaza faptului ca Alfama a supravietuit cutremurului din 1755, de aproape 9 grade magnitudine, cu epicentrul undeva in Oceanul Atlantic, urmat de trei tsunami si incendii care au distrus Lisabona in proportie de 85%.
Alfama a rezistat pentru ca este construit pe un solul cel mai rezistent al orasului.
Bucurestiul numara mult mai multe cartiere...
Fotbalistice.
Povestea cea mai veche si plina de nuante fermecatoare porneste de pe vremurile lui Effingham Grant și Maria Rosetti. Acolo s-au strans familii de oameni simpli, industriasi priceputi, plini de viata si mai ales de speranta.
Spiritul acestor oameni s-a pastrat pana astazi in Giulesti, aceasta Alfama a Bucurestiului.
Este dovada ca Iubirea transmisa din generatii in generatii reprezinta calea de a rezista cutremurelor, incendiilor, patronilor, insolventelor sau suporterilor de conjuctura.
Peste putin timp toate aceste vitregii vor fi uitate.
Insa niciodata iertate.
Va ramane Rapidul, la fel de frumos, inaltator pana la Soare.
Sau poate ceva mai sus.
Unde sperantele noastre il poarta.
Cu inima plina de iubire sfanta.
FzR!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)