E vara.
Perioada transferurilor.
Multe dintre cluburile europene vehiculeaza sume exorbitante.
Si nume: Neymar Jr., Coutinho.
Si stiu sa numare milioane de euro.
Eu nu vreau sa fac asta. Nu pot. Nu am cum.
Pentru ca pare imposibil.
Rapidului i-au trebuit 34 de milioane, apoi 3,4, a ajuns la 0,5, ca apoi sa primeasca promisiuni pentru un buget de 0,35. Asa ca iti propun sa numeri inapoi.
Sa vezi cum arata fotbalul din directia opusa.
Daca as putea sa-mi fac eu echipa mea.
Vai cum ar arata.
Vai cum ar juca.
Viteza, forta, spectacol, tehnica, atacuri, goluri, ole-uri.
As schimba totul.
Banca de rezerve ar sta langa mine, la peluza.
IN PELUZA.
As vrea sa-mi vad jucatorii cum transpira de emotii in timpul meciului vazandu-i pe fani in jurul lor.
Sa-mi spuna mie cineva ca mai exista din momentul ala jucatori neincalziti.
“Dom’ne, nu si-a intrat inca in meci”.
In echipa mea, jucatorii nu mai ies din meci.
In echipa mea, ei canta cu noi.
In echipa mea, daca 12-le e inima, ei dau ritmul.
Puls 232.
Daca as putea sa-mi fac eu echipa mea, nu as transfera brazilieni de la Barcelona pe 222 de milioane de euro.
As incepe totul cu ei, cu suporterii.
As incepe totul cu pasiunea lor, cu nebunia si dragostea lor. De aici pleaca legendele.
Transferurile record arata bine.
Peluza mea arata perfect.
Cu frustrari, lacrimi, gaturi ragusite.
Cu lideri.
Cu 222 de milioane de nebuni care privesc orice moment din meci cu sufletul la gura.
Daca as putea sa-mi fac eu echipa mea, cu ei as vrea sa inceapa totul.
Pentru ca va spun eu, chiar daca nu am fost acolo din prima zi, cu ei a inceput totul.
Cu o peluza plina de oameni, in fata unui gazon verde, verde, verde si gol.
Asteptand ca cineva sa dea lovitura de start.
Daca as putea....
Macar sa dau timpul inapoi.
Hai Rapidu'!!
FzR!!
sursa: adaptare dupa eusunt12.ro
