Moșu' nu ne-a luat, dar nici nu ne-a dat..., iar Rapidulețul ne rămâne astfel dator, hăt până la anul.
De Sărbători, voi toți ceilalți, nu aveți decât să ne rămâneți aproape, nouă ăstora care suferim mereu din dragoste.
Pentru că noi avem mereu băutură.
Astăzi chiar mi-am dorit să ajung la Urgență.
Să-mi scoată neurochirurgul din "cutiuța craniană" cel puțin gândul că putem fi vreodată ceva mai liniștiți.
Cu ochii licărind în lacrimi, la concurență cu sclipirile de argint ale bradulețului, strângând la piept în întuneric perna, m-am trezit, la ora când trebuia să adorm, fredonând:
"Moșule, ce șmecher ești,
E prima iarnă când vii la mine
Nu te mai las să pleci,
Noapte de vis alături de tine."
FzR!!
