Vestea bună

În dimineața aceasta m-am trezit transpirat și extrem de răvășit.

Am avut un nou coșmar. 

Se făcea că una dintre rivale, acum nu știu care dintre ele pentru că era întuneric, ne-a luat și singurul punct obținut în acest play-off.

Renanscentistul Pisică, de la înalta Scuolla de Allenatori, a mâzgălit pe panelul său o nouă imagine abstractă. 

Cromatica unșpelui i-a inclus aseară pe inestimabilul KaKrasniqi, brownianul Funsho, calul troian Oaidă și prețiosul Papeau.

Ăsta ultimul, după atâția ani de școală, nici acum nu știe cine a fost conaționalul său Pierre Pătrat.

- Maestre, în cât timp pictați un nud de femeie?

- Dacă e frumoasă în șase luni, dacă e urâtă...mâine e gata!!

Cea mai frumoasă echipă anul acesta, în cazul în care cineva se îndoia de faptul că nu vom fi campioni în anul centenarului, este cea a rapidistelor noastre promovate deja în liga a 2-a de fotbal feminin.

La fel precum fetele și "bâieții" noștri au încheiat socotelile cu mult înainte de sfârșitul "anului școlar"...

În dimineața această Pisica, adicălea acest Picasso neînțeles din Giulești, s-a deplasat la headquarterul Rapidului pentru a-l întâlni pe dnul Șucu.

- Dnule Șucu, sunteți cel mai fericit și norocos patron!

- De ce, fiule?

- Nu mai trebuie să-mi cumperi alte cărți pentru anul viitor, că am rămas în aceeași clasă!

Nu știu dacă știți dar numele complet al lui Picasso este Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno María de los Remedios Cipriano de la Santísima Trinidad Mártyr Patricio Clito Ruiz y Picasso.

Deci vestea bună este că deja nu mai avem nevoie de cele noi unsprezece transferuri.

Rămâne doar să scăpăm de cei ce au mimat fotbalul în acest play-off.

FzR!!

Colegii

Ieri, la conferința de presă organizată înaintea meciului contra Praziliei, Pisica a dat primele explicații despre incidentul avut cu super-starul KaKrasniqi...

Pentru că nu a înțeles absolut nimeni dacă reușește să gestioneze situația de la echipă, am rememorat cu tristețe momentele de la execuția lui Signore.

Deci nu avem cum să fim liniștiți.

La sfârșitul conferinței, în drum spre casă, ne-am amintit de o povestioară care explică exact situația...:

"Lupii au prins un câine, l-au înconjurat și vroiau să-l devoreze. Câinele imploră să nu fie omorât, în schimb promițând că va ajuta și va contribui la vânatul oilor etc.
Lupii s-au gândit și au lăsat câinele în haită. 

Timp de doi ani i-a ajutat, i-a învățat totul, le-a arătat locurile bune de vânat, a vânat cu ei, au împărțit prada împreună și toți erau mulțumiți...

A venit însă o iarnă deosebit de grea, vânătoarea nu mai reușea ca altădată, lupii erau tot mai flămânzi și mai disperați. Ce să facă? 

Au decis totuși să mănânce câinele. Asta au și făcut. 

Oasele însă, au decis și le-au îngropat cum se cuvine. 

Pe mormânt au pus o piatră funerară. 

Se gândeau ce să scrie pe piatră, de la cine? 

- De la prieteni? 

Ce fel de prieteni, din moment ce l-au mâncat...? 

- De la dușmani? 

Totuși doi ani au trăit și au luptat cot la cot, au vânat împreună, toți au fost mulțumiți și nimeni nu a fost jignit... 

S-au gândit și au scris: 

<<De la colegi>>..."

În seara aceasta rămâne să aflăm ce i-au mai pregătit colegii lui Pisică. 

Cu siguranță încă o situație neașteptată și necuprinsă într-un curs învățat acolo la Coverciano.

FzR!!

Visul

Nu am niciun motiv de a-i lua apărarea lui Pisică. 

L-am iertat, dar nu l-am uitat. Mă refer aici la faptul că va rămâne în istorie drept prima pisică care s-a dus la câini.

Nu am cum să-i iau nici apărarea față de modul curios în care a alcătuit primul unșpe în meciul de aseară. 

Îl iert și de data aceasta pentru că a ușurat misiunea patronilor în alegerea noului antrenor.

Față de profesionistul și cel care a dat foarte multe fotbalului românesc mă înclin și obligatoriu trebuie să am o reacție...

Și mă refer aici la momentul schimbării lui KaKrasniqi.

Kosovarul asta, culmea achiziționat cu 1 milion euro, are grave probleme comportamentale și dovedește un caracter îndoielnic. 

Poate de aceea a fost trimis zilele trecute la psiholog:

- Domnule Doctor, am ceva probleme, pe care mă rușinez să le mărturisesc...

- Nu te jena, nu cred că e genul tău, spune-mi-le pentru că altfel nu le putem rezolva.

- Domnule Doctor...fac pipi în pat...

- Cum așa?

- În fiecare seară, imediat după ce adorm, visez un pitic care vine la mine și-mi spune: "Hai să facem pipi!". În fiecare dimineață realizez că nu a fost doar un simplu vis...

- Aaa, dar nu trebuie să te îngrijorezi. Am soluția!! Când îți mai apare piticul ăsta în vis răspunde-i că refuzi să faci.....

În dimineața aceasta Ermal ăsta a fost trimis la un nou control psihologic....

- Ei, sunteți mulțumit? Cum decurg lucrurile în urma recomandărilor mele?

- Groaznic, domnule doctor...

- Nu înțeleg, poți să fii te rog mai explicit?

- Aseară, după ce am adormit, a apărut ca de obicei piticul...M-a întrebat dacă vreau să facem pipi. I-am răspuns hotărât că NU, iar el mi-a replicat că "atunci hai să facem c*c*".

Aseară ne-au fost spulberate toate speranțele. Norocul nostru este că suntem în play-off, căci altfel cu doar un punct agonisit în play-out ne băteam la retrogradare.

FzR!!

Antitezele

Ieri seară m-am deplasat pe cea mai mare și modernă arenă a țării pentru a-i revedea pe "bâieți" și a încerca să fac "pe viu" o radiografie a stării actuale a fotbalului românesc.

M-am deplasat pe cea mai mare arenă pentru a fi prezent la un derby devenit mic și cu un fotbal din ce în ce mai sărac.

O antiteză tristă a însăși societății românești ce riscă să-și atingă minimul istoric.

Păstrând proporțiile figurii de stil, ieri seară am evaluat, spre surprinderea mea calm și înțelept, toate aceste contraste....

"Bâieții" din demoni au devenit îngeri, dovedindu-ne însă că nu ne-am înșelat în privința modului în care și-au respectat meseria în ultimele meciuri...

Pentru că noi nu putem fi înșelați. Niciodată.

Partea adversă, "marea neagră" adicălea, care a flirtat mereu cu înșelătoria, a celebrat după o remiză obținută îndoielnic încă un pas către al nu știu câtelea titlu...

Nu știam eu, nu știau nici ei. 

Și asta trebuie să ne preocupe pe toți.

Nu vreau să mă refer aici la deciziile de arbitraj care au schimbat rezultatul real al partidei, pentru că nu ne preocupă pe toți acest aspect, mă refer doar la cele ce ar trebui obligatoriu să ne îngrijoreze....

Asediul asupra lui Petrila de la colțul terenului, asupra lui Hromada aflat în suferință pe o targă și nu în ultimul rând față de tradiționalul "inel 3" oferit de organizatori într-o peluză pe trei sferturi goală...

Ar trebui să ne îngrijoreze lipsa de reacție față de toate acestea, iar dacă nu, să nu ne mai întrebăm de toate ce se întâmplă atipic în societatea în care trăim.

Vestea bună este că aseară cel puțin fecesebistul de lângă mine a înțeles ce trebuie schimbat și cum ar trebui să construim pe viitor....

În cele 90 de minute starea lui de ură și plină de injurii s-a îmbunătățit vizibil, a devenit obiectiv, pentru ca la sfârșit să ne strângem mâinile.

Chiar dacă el a scandat "campionii", iar eu "Căpriorii", amândoi am înțeles că ne aflăm în aceeași mocirla și trebuie să schimbăm ceva.

Dacă nu pentru noi, măcar pentru generațiile viitoare.

Puștiului său i-am urat și "succes la școală" pentru că altfel nu se poate...

Dacă despărțirea de "vecinul devenit blând" a fost una plăcută, drumul până și dincolo de ieșirea din stadion nu a fost deloc plăcut...

Rămânând astfel fideli antitezelor, nu?

Nu spun și nu susțin aici să fim cu toții buni, pentru că și varietatea își are rolul ei, sper doar ca măcar la sfârșit de săptămâna să nu mai fim în antiteză.

Cel puțin cu noi înșine.

Ar însemna un început. O speranță.

FzR!! 

Jolly Joker

Trebuie să recunoaștem cu toții că după preluarea Rapidulețului de către dnul Șucu am început să sperăm și să visăm din ce în ce mai frumos.

Rapidulețul, echipa anunțată a deveni cea mai bună din Balcani, în sezonul regulat ne-a părut o din ce în ce mai fermecătoare femeie brunetă.

În play-off chiar și-a mărit și buzele...când a călcat pe o sapă. Succesiv în patru rânduri.

Ieri noapte, după șocul provocat la echipă și anunțatele schimbări în organigrama clubului, lucrurile au început să se îndrepte către o relativă normalitate.

- Băi Dane ești nebun?? Joci poker acasă cu nevastă ta??

- Bă, n-am ce să fac...Este singura modalitate prin care îmi mai pot recupera o parte din investițiile făcute...

Chiar nu știu ce cărți are în mâna dnul Șucu...însă sper ca una dintre ele să fie Jolly Joker-ul.

Care să evalueze și să pregătească echipa pentru sezonul următor.

Când vom sărbători din nou Centenarul.

FzR!!

Autobuzul

Ieri am avut o zi tare ciudată. Mai întâi am găsit o pălărie plină cu bani, apoi m-a fugărit unul cu o vioară.

Seara, lucrurile și-au intrat pe făgașul normal. 

Alături de peste 9000 de suporteri, de dna și dnul Șucu, am privit înmărmuriți cum niște hoți de buzunare au devastat avuția noastră.

De la noi au furat liniștea și câțiva bănuți, iar de la familia Șucu din avere și pare-se chiar și din identitate.

Aseară patronul nostru nou-numitul dnul Șocu a privit cum Signore în frunte "bâieții" am mimat fotbalul și irosit ultima șansă de a termina pe podium în această stagiune.

Aseară ne-am mai reamintit cu toții și faptul că drumul nostru de la agonie la extaz trece prin Valea Plângerii.

- Diana? Ai vrea să mergem cu o mașină mare, cu mulți cai putere, pe care nu trebuie să o conducem noi, fiindcă are șofer?

- Vai, Dane, de când aștept acest moment!!

- Atunci hai repede iubito că vine autobuzul!!

FzR!!

NEVER

 

Reușind până la urmă să ne confuzăm rivalii cu celebrarea Centenarului, anul acesta sărbătorim victoria generațiilor care au avut de suportat ironii, dar niciodată încetat să creadă, ca apoi să uimească întreaga lume...

Poate cea mai frumoasă Poveste a anului vine din Renania de Nord, undeva în județul Westfalia zic ca să vă faceți o idee, iar eroii sunt "aspirinele" lui Xabi Alonso, devenit cu siguranță antrenorul momentului.

"Farmaciștii" din Leverkusen câștigă la preț de 120 de ani de la înființare primul lor titlu din istorie.

Așteptarea, speranțele, deznădejdile au fost ieri încununate unic de bucuria cuceririi, cu fix cinci etape înainte de final, a primului titlu din Bundesliga.

Fanii nu au mai așteptat fluierul final, cavalerul de la centru făcându-se totuși târziu auzit din mulțime, și au invadat terenul spre a sărbători în cea mai pură definiție a bucuriei această reușită.

Cu 43 de meciuri consecutive fără eșec în toate competițiile, Bayern Leverkusen doboară recordul celor de la Juventus, iar cei ce până ieri erau numiți Neverkusen, astăzi au devenit Neverlosen.

Calificați în sferturile de finală din Europa League și în finala DFB-Pokal, Bayern Leverkusen își poate continua anul acesta Marșul Triumfal.

Într-o fără de sfârșit Odă a Bucuriei.

OK, și ce legătură are cu Rapidulețul?

ARE!

Pentru că noi NEVER nu am încetat să credem, să sperăm și să iubim.

Pentru că NEVER nu ne-am asociat momentele de bucurie cu cine știe ce repere istorice și iată pentru că tocmai am aflat că putem fi campioni la 120 de ani de la înființare.

127, 131 sau 1923 de ani...

Pentru că bucuria noastră este de a ne știi mereu împreună, iar în seara aceasta avem o nouă ocazie.

Și pentru că EVER, chiar EVER, am considerat că țuica e de fapt palincă fără alcool.

FzR!!

Golurile

Se spune faptul că "Iubirea înseamnă să-i acorzi cuiva puterea de a te distruge, și a avea încredere că nu o să o folosească"...

Chiar dacă am ieșit mai mult decât șifonați din ultimele meciuri, nu vom renunța niciodată la Iubirea noastră. 

Și mai știm faptul că încercările ne fac și mai puternici. 

Inutil să reamintim aici cum am fost anii trecuți. 

Și câte goluri ne-am îngrijit să umplem împreună, nu?

Util însă este să recunoaștem faptul că fiecare dintre noi avem un suflet de copil, suntem naivi și dependenți de a ne considera "blonzi"....

O blondă și o brunetă cică se uitau la televizor, la știrile de la ora 20, unde o femeie amenința să se arunce în GOL de la ultimul etaj al unei clădiri.

- Pariez pe cinci mii de lei că se aruncă, spune bruneta.

- De acord, spune blonda.

Femeia se aruncă, iar blonda scoate portofelul, dar bruneta nu vrea să primească banii...

- Știi ce? Eu am văzut și știrile de acum două ore.

- Și eu, spune blonda, dar nu credeam că se va arunca și a doua oară...!

Ăștia suntem. Mereu plini de speranță.

Mâine avem meciul cu Sexy.

FzR!!

De SUS

Ieri la Kaufland am plătit din greșeală cu cardul o bere fără alcool. M-au sunat imediat ăia de la bancă să mă întrebe dacă nu cumva mi-a fost furat...

Bine, m-au mai întrebat și de ce nu-mi mai este alimentat contul...m-am aventurat în niște explicații de le-au dat lacrimile consilierilor.

Așa sunt eu: sincer, pun pasiune în orice, sunt emotiv și foarte sentimental.

De exemplu când dna Veronica îmi spune că vom fi împreună până la adânci bătrâneți îmi dau lacrimile...

Chiar dacă am plâns în hohote și după ultimele partide ale Rapidulețului, eu l-am iertat și mi-am reînnoit jurământul.

Luni urmează meciul cu Sexy.

In dimineața aceasta, din vârful dealului, precum niște tauri, Rrahmani, Albu și Djokovic, aruncau de acolo de sus niște priviri pofticioase spre o turmă de vaci aflate în vale la păscut.

- Repede, repede! Haideți să coborâm RAPID la ele și să le facem felul, spune junele kosovar.

- Ei, ei. Nici chiar așa, tinerelule! Ai puțintică răbdare. Mai întâi mâncăm bine, ne facem băieți frumoși, desfacem niște șampanii și apoi chemăm doamnele să vină până sus la noi, spune Albu...

- Fiți serioși. De ce să coborâm? De ce să le chemăm? spune veteranul Djokovic....Se vede foarte bine și de aici....

Pentru că și-au luat adversarii "de sus", ultimii doi înțeleg că sunt puși deja pe lista de disponibilizări...

De fapt, dacă judecăm după ultimele meciuri, în Giulești ar trebui păstrată doar GALERIA.

FzR!!

Treaba

 

"Prea mulți băieți de treabă în club și prea puțină fermitate. Avem de lucru..."

E declarația domnului Șucu auzită "pe furate" la întoarcerea spre casă. 

În tramvaiul 1-4, pentru că înfrângerea a dat peste cap firescul lucrurilor, traseele STB și sufletele noastre.

Un tramvai al tristeții, al liniștii apăsătoare.

Am dat, dar am și luat. 

Dacă nu dădeau ei patru îi băteam cu 1-0. 

O victorie în stil italian, nu?

Nu știu ce rost au două reprize în sportul ăsta, când Rapidulețului, pentru a-și dovedi superioritatea, îi este suficientă doar una singură...

Nu cred însă că vreun forum european sau mondial va aproba ca doar scorul înregistrat în repriza a 2-a să conteze la sfârșitul confruntării.

Pesimiști și triști. Dar de treabă. Prea de treabă.

Inert, fără posibilitatea de a deosebi lacrima de stropul ploii reci, chiar nu înțeleg declarația domnului Șucu...

Cum să avem de lucru?

Noi??

Că-i sfârșit de săptămână.

Iar Rapidulețul și-a făcut treaba.

Mică și mare. Mai ales treaba mare.

FzR!!

Prefixul

Astăzi Căpitanul schimbă prefixul și simțim o și mai mare bucurie versus ultima noastră tresărire de orgoliu. 

Cu sufletul mereu tânăr, până și acum la 4-0, adulat de tribune, urât de rivali, Cristi reprezintă mai mult decât un lider. 

Cristi este exemplul ambiției, al încrederii, luptei și cel mai important al performanței.

Cu un destin ca-n filme, în care doar cei puternici reușesc, Cristi a ales fotbalul, s-a dedicat lui, iar sportul rege i-a oferit tot.

Cristi reprezintă o Poveste Motivațională de Succes, iar noi toți suntem cei mai norocoși că-i suntem contemporani.

Dacă romanii îl au pe Totti, cormoranii pe Gerrard, rosso-nerii pe Maldini și lista ar putea continua, noi rapidiștii și nu numai îl avem pe Săpunaru.

Mâine mergem să-l urăm, să-i mulțumim și indiferent de rezultat să sărbătorim.

Și să-l asigurăm de faptul că ne va fi mereu în inimile noastre. Și nu ne vom despărți niciodată.

Eu de exemplu m-am despărțit odată de o fată pentru că turna laptele în castron înainte de a pune cerealele.

Bine, m-a și înșelat dar faza cu cerealele m-a enervat rău.

Singura certitudine rămâne Rapidulețul. Și toate frumoasele povești din jurul lui.

Astăzi sărbătorim poate cea mai frumoasă, tumultoasă și pasională Poveste.

La Mulți Ani, Căpitane!

FzR!!

Tensiunea

Încă tremur după măcelul administrat aseară de Corvinul celor de la CFR. Tremur de teamă că feroviarii lui Mutulică își vor reveni fix la meciul împotriva Rapidulețului.

Bine, nu sunt sigur că Mutu îi va conduce de pe bancă, căci în dimineața asta aștept știrea referitoare la demisia lui...

În online am văzut deocamdată un anunț despre o pisică dispărută. Am sunat și am spus că nu am văzut-o.

Îmi place să ajut când pot.

Tremur precum o felie de parizer. Deja mi-a crescut tensiunea pare-se dincolo de limită.

- Și chiar nu v-ați dat seama că soțul dumneavoastră face un infarct?

- Nu....am rămas surprinsă că după 27 de ani de căsnicie îmi spune: "Veronico, inima mea....".

FzR!!