vineri, 2 iunie 2017

The Joy of People

Legenda.
Omul.
Senzaţionalul.
Fenomenul.
Cunoscut de mulţi drept cel mai tehnic jucător din toate timpurile.
Unii zic că e cel mai bun după Pele, alţii că e la fel de bun ca Pele.
El este Garrincha, pe numele său real Manuel Francisco dos Santos, jucătorul pe care problemele personale nu l-au oprit niciodată să joace fotbal la cel mai înalt nivel şi să devină un pilon de bază în naţionala Braziliei.
Născut pe 28 octombrie 1933 în provincia Pau Grande din Rio de Janeiro, Garrincha avea 3 defecte fizice: piciorul stâng era mai scurt cu 6 cm decât dreptul, coloana vertebrală o avea deformată, iar piciorul drept îl avea aplecat spre interior.
Pe lângă acestea, nici în familie nu ducea lipsă de probleme: trebuia să-i facă faţă şi tatălui său, un alcoolic notoriu care toată ziua nu făcea altceva decât să-şi înece viaţa în băutură. Însă, nimic din toate astea nu l-au oprit să ajungă în inimile brazilienilor şi să-şi primească porecla “The Joy of People”.
Şi-a început activitatea fotbalistică la centrul de copii şi juniori a clubului Pau Grande, de unde a plecat la Botafogo în 1953, club pentru care a evoluat 12 ani (236 de prezenţe şi 85 goluri) unde a cunoscut consacrarea la nivel înalt.
A fost un jucător complet, juca pe postul de atacant şi avea un control al balonului excelent, fler în faţa porţii, calităţi de excepţie pentru un fotbalist şi un simţ al pasei rar întâlnit, ce mai, era un talent desăvârşit şi un magician al fotbalului. Conducea mingea în dreptunghiul verde cu o eleganţă ieşită din comun, îşi ridiculiza adversarii cum nimeni nu o mai făcea.
Mulţi zic că dacă Garrincha nu exista trebuia inventat.
Dacă nu era Garrincha probabil nu am fi auzit niciodată de jucători precum Maradona, Messi, Ronaldo sau Neymar.
A jucat toată viaţa în Brazilia.
A debutat în fotbalul profesionist pentru Botafogo întrun meci contra formaţiei Bonsucesso, pe 29 iulie 1953, partidă în care a şi reuşit un hat-trick de senzaţie.
La prima sesiune de antrenament a uimit pe toată lumea când l-a ridiculizat pe internaţionalul brazilian Nilton Santos.
A devenit component de bază în naţionala Carioca contribuind decisiv la câştigarea Campionatului Mondial din 1958 şi 1962.
Alături de Pele, forma pilonii de bază ai naţionalei, iar când cei doi erau titulari, echipa nu a pierdut niciun meci în istorie.
Cei doi erau atât de buni încât se completau reciproc, iar când unul lipsea de pe teren, celălalt parcă nu se simţea bine.
Viaţa personală a lui Garrincha a fost o adevărată traumă pentru oricine.
Defectele fizice, problemele în familie şi viaţa extrasportivă l-au făcut să dea în patima alcoolului.
Aşa tată, aşa fiu!
Până să semneze cu Botafogo devenise tată şi soţ, iar după mondialul din ’58 a luat mult în greutate fiind exclus din lot pentru amicalul cu Anglia din ’59.
În aceeaşi lună cu amicalul respectiv, Garrincha plecase într-un turneu de pregătire în Suedia cu echipa sa de club, iar într-o seară a avut o aventură de o noapte cu o localnică, lăsând-o însărcinată.
Dar asta nu e totul, când s-a întors acasă în Pau Grande, s-a urcat la volan sub influenţa alcoolului pentru a face o tură şi într-un moment de uluială l-a lovit pe tatăl său cu maşina.
A fugit de la faţa locului, dar a fost găsit de autorităţi mai târziu.
Nu a fost singurul accident în care a fost implicat, au mai fost alte zeci, dintre care într-unul şi-a omorât şi soacra, dând cu maşina peste ea.
Garrincha a fost căsătorit de două ori şi are 8 fiice, dar zvonurile îl dau ca tată a 36 de copii din diverse aventuri.
Numai când te gândeşti prin ce a trecut şi câte greutăţi a avut în viaţă, îţi vine să te întrebi, oare cum o fi reuşit în aceste condiţii să se menţină la cel mai  înalt nivel.
Povestea lui Garrincha poate fi împărţită în două secţiuni, pe de o parte e povestea fotbalistului cu un talent nemărginit care conducea balonul cu graţie şi pe de alta e povestea aceea dureroasă învăluită în tristeţe.
Mané Garrincha s-a stins din viaţă la 50 ani, pe 19 ianuarie 1983, de ciroză la ficat, după ce a intrat în comă alcoolică la Rio de Janeiro.
Cu un an înainte a fost internat în spital de 8 ori, iar înainte să treacă în nefiinţă era în deplinătatea facultăţilor mentale.
Pe piatra funerară stă scris: ” Here rests in peace the one who was the Joy of the People – Mané Garrincha.”
Arena care astăzi se numeşte Estádio do Maracanã a purtat vreme de câţiva ani numele Estádio Mané Garrincha.
Şi în ziua de azi vestiarele sunt numite după cei doi mari coloşi ai fotbalului brazilian, Garrincha (gazde) şi Pele (oaspeţi).
Garrincha e omul pentru care fotbalul a însemnat detaşare de probleme şi greutăţi, care a găsit în fotbal un refugiu sufletesc.

sursa: http://sportcaffe.ro

Rapiduletul, capriciosul fotbalului romanesc, pare cu la fel de multe defecte: din filele istoriei sale razbate mai mult agonia decat extazul, iar drumul spre inaltimile performantei la fel de lung, precum adancurile ligilor inferioare.
De fiecare data Rapiduletul a insemnat cel mai dulce rasfat pentru sufletele ce s-au inchinat lui.
Rapiduletul, omologul european al magicianului Garrincha, a insemnat bucuria oamenilor simpli.
Se spune ca Rapiduletul are peste 44 de copii, iar aventurile sale amoroase continua.
Aproape de sarbatorirea a celor 94 de ani, Rapiduletul isi savureaza berea, cu gandul ca in curand va destupa sampania.
Rapiduletul la fel ca virtuozul brazilian, daca nu exista trebuia inventat.
Din simplul motiv ca oricat de dificiala sau neinteleasa este viata, in fiecare din noi exista forta de a ne aduce o bucurie de sine sau rasfat sufletesc pentru cei din jur.
Pentru simplul motiv ca Iubirea Infinita, este intotdeauna rasplatita.
Chiar daca rabdarea ar trebui sa ne fie mare, cel putin la fel cat increderea.
FzR!!