Mai multe orase se bat pentru titlul de leagan al fotbalului romanesc, disputandu-si onoarea de a fi primul loc de pe actualul teritoriu al Romaniei unde s-a desfasurat pentru prima data un joc de fotbal.
In urma cu cativa ani, in timp ce cauta informatii despre un strabunic, arhitectul bucurestean Gheorghe Radu Stanculescu a descoperit un document din arhivele Marinei Militare Britanice in care se vorbeste despre prima partida de fotbal din istoria “sportului-rege” din tara noastra, jucata in 1855.
Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS Cockatrice, o canoniera de 330 de tone si 40 de metri lungime, cu propulsie mixta - vele si motor cu abur, care avea un echipaj de 40 de marinari si care era folosita la patrulare si servicii de escotare pentru navele comerciale occidentale ce efectuau comert cu cereale, intr-o zona nu foarte sigura in acea perioada, cand trupele ruse, turce, austro-ungare si din tarile romane incercau sa isi impuna suprematia la gurile Dunarii.
Locotenentul de marina R.M. Gillson ii adresa acest document din 26 ianuarie 1866 Amiralului Lord Clarence Edward Paget, comandantul flotei Royal Navy din Marea Mediterana, pentru a ii raporta ca a ordonat, pentru a scapa de tantarii purtatori de malarie si alte boli infectioase, sa fie "schimbat locul de ancorare obisnuit al vasului intr-o alta locatie, unde acesta este de acum expus brizelor si langa care se afla un camp care serveste drept un excelent teren de recreere pentru cricket, quoits (n.r. - joc in care participantii incercau sa infiga de la distanta un inel de metal intr-un tarus) si fotbal".
Desi locul acestui "camp de recreere" nu a fost mentionat cu exactitate, din document reiese ca nava britanica HSM Cockatrice patrula intre Galati si Tulcea, iar marinarii britanicii au jucat pentru relaxare si pregatire fizica si i-au invitau sa participe si pe localnicii din Partizani, localitate tulceana de pe Bratul Sulina din Delta Dunarii.
Deci, aceasta este prima atestare a fotbalul pe teritoriul Romaniei.
Pana la aparitia acestui document, se credea ca primul meci de fotbal disputat in Romania s-a jucat la Arad, in 1888, unde diverse surse aminteau ca in imprejurimile orasului de pe Mures, in zonele Ceala si Padurice, "un grup de tineri batea mingea".
Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner, care studiase stomatologia la Londra, a adus in tara o minge de fotbal si regulile scrise pe o hartie.
Pe 15 august 1899 s-a constituit Societatea de Fotbal Arad, eveniment care a prilejuit un meci amical intre doua echipe locale pe terenul viran de langa Uzinele de Vagoane Johann Weitzel Arad, pe care ulterior s-a construit primul stadion din Romania, Vagonul, vandut de Primarie, in 2006, pentru a se deschide un supermarket.
Tot in 1899 s-a constituit primul club de fotbal, numit Atletic Club Arad (AAC), iar pe 2 noiembrie 1899 acest club a disputat un meci demonstrativ, pe teren propriu, cu echipa Universitatii din Budapesta, care a castigat intalnirea cu scorul de 10-0.
Timisoarenii spun ca ei au jucat primii fotbal pe teritoriul Romaniei, pentru simplul motiv ca pe 25 iunie 1899, pe terenul Asociatiei Cicliste "Velocitas", s-a organizat o serbare scolara, iar elevii claselor a VI-a si a VII-a de la Liceul Piarist au jucat primul meci de fotbal din tara noastra la care s-au vandut bilete si s-au respectat regulile moderne, terminat cu o remiza alba.
Primul meci intre reprezentantele celor doua orase a avut loc pe 21 septembrie 1902, intre FC Timisoara si Clubului Atletic Arad, terminat cu scorul de 2-5, pentru ca la revansa aradenii sa se impuna din nou, cu 5-0.
Desi la Bucuresti se juca fotbal fara reguli inca din 1893, pe un teren viran de langa Podul Mogoşoaia (Calea Victoriei in apropiere de Piata Victoriei), primele meciuri se jucau intre echipe formate exclusiv din muncitori englezi si germani, angajati in industria textila sau petroliera la Bucuresti, Ploiesti sau Campina, la care romanii erau doar spectatori.
Primul club, Olimpia Bucuresti, a fost infiintat abia la 15 octombrie 1904 de catre tineri studenti straini si romani.
Autor: Gabriel Chirea, sursa: sport.ro
In 1837 Effingham Grant, pe atunci de doar 16 ani, era angajat nu departe de cel mai iubit cartier bucurestean.
La varsta copilariei, povestea sa si a cartierului ce avea sa devina capitala Bucuresti-ului, pare sa contrazica investigatiile arhitectului bucurestean Gheorghe Radu Stanculescu.
Giulestiul pare sa insemne leganul cel dintai al fotbalului romanesc.
Si daca nu a fost asa, cel putin nuanta englezeasca a povestii fotbalului pe aceste meleaguri ramane.
Nuanta cu parfumul unic al copilariei....
La Multi Ani, copiilor Giulestilor!!
La Multi Ani, Rapid!!
