Sir Nicholas Winton s-a născut în Londra, în 1909, fiind copilul unor părinți de origine evreiască.
Mama sa și tatăl său s-au mutat în Anglia cu doi ani înainte de nașterea lui.
Aceștia și-au schimbat numele de familie din Werheim, nume evreiesc, în Winton, într-un efort de a se integra.
Totodată, Nicholas a fost botezat după ce s-au convertit la creștinism.
Ajuns la maturitate, Nicholas Winton a lucrat ca broker de acțiuni.
În iarna anului 1938, acesta și-a planificat o excursie la schi în Elveția, însă s-a răzgândit și a mers în Praga pentru a se întâlni cu Martin Blake, care i-a cerut ajutorul.
Așa a ajuns să ajute copii evrei amenințați cu anihilarea de către germani.
Astfel, și-a înființat un birou într-o cameră de hotel în Piața Wencelas, din centrul orașului Praga.
La scurt timp după masacrul din noiembrie 1938, Winton a primit asigurarea din partea Regatului Unit că ar accepta refugiați sub vârsta de 17 ani, cu condiția ca aceștia să aibă un loc unde să stea și suficienți bani eventuala întoarcere acasă.
Obstacolul major, însă, era trecerea copiilor prin Olanda, de acolo de unde urmau să se urce pe un feribot care avea să-i transporte în Marea Britanie.
Asta pentru că, în ciuda ororilor din acea perioadă, polițiștii de frontieră olandezi trimiteau toți copiii evrei înapoi în Germania nazistă.
Cu toate acestea, Winton a reușit, în baza promisiunii guvernului britanic, să aducă 669 de copii evrei din Cehoslovacia în Marea Britanie.
Mama lui a ajutat la găsirea de familii, întrucât majoritatea părinților acestora era sortită pieirii în lagărul de concentrare de la Auschwitz.
Sir Nicholas Winton nu a vorbit niciodată despre ce a făcut pentru acești copii până când soția sa, Grete, a găsit o agentă în podul lor 50 de ani mai târziu.
În ea se regăseau numele și imaginile celor salvați.
Grete Winton a dat, apoi, agenda unui jurnalist.
După mai multe căutări, jurnalistul a invitat-o pe ea și pe soțul ei la un show televizat al trustului BBC, pentru a-i mulțumi bărbatului pentru ceea ce a făcut.
Dar ceea ce Winton nu știa era că audiența din sală era formată din copiii pe care îi salvase de la moarte, acum oameni maturi.
Ulterior, Sir Nicholas Winton a primit numeroase distincții, inclusiv cea mai înaltă distincție a Cehiei, Ordinul Leului Alb. Acesta a decedat în 2015, la vârsta de 106 ani.
Mama sa și tatăl său s-au mutat în Anglia cu doi ani înainte de nașterea lui.
Aceștia și-au schimbat numele de familie din Werheim, nume evreiesc, în Winton, într-un efort de a se integra.
Totodată, Nicholas a fost botezat după ce s-au convertit la creștinism.
Ajuns la maturitate, Nicholas Winton a lucrat ca broker de acțiuni.
În iarna anului 1938, acesta și-a planificat o excursie la schi în Elveția, însă s-a răzgândit și a mers în Praga pentru a se întâlni cu Martin Blake, care i-a cerut ajutorul.
Așa a ajuns să ajute copii evrei amenințați cu anihilarea de către germani.
Astfel, și-a înființat un birou într-o cameră de hotel în Piața Wencelas, din centrul orașului Praga.
La scurt timp după masacrul din noiembrie 1938, Winton a primit asigurarea din partea Regatului Unit că ar accepta refugiați sub vârsta de 17 ani, cu condiția ca aceștia să aibă un loc unde să stea și suficienți bani eventuala întoarcere acasă.
Obstacolul major, însă, era trecerea copiilor prin Olanda, de acolo de unde urmau să se urce pe un feribot care avea să-i transporte în Marea Britanie.
Asta pentru că, în ciuda ororilor din acea perioadă, polițiștii de frontieră olandezi trimiteau toți copiii evrei înapoi în Germania nazistă.
Mama lui a ajutat la găsirea de familii, întrucât majoritatea părinților acestora era sortită pieirii în lagărul de concentrare de la Auschwitz.
Sir Nicholas Winton nu a vorbit niciodată despre ce a făcut pentru acești copii până când soția sa, Grete, a găsit o agentă în podul lor 50 de ani mai târziu.
În ea se regăseau numele și imaginile celor salvați.
Grete Winton a dat, apoi, agenda unui jurnalist.
După mai multe căutări, jurnalistul a invitat-o pe ea și pe soțul ei la un show televizat al trustului BBC, pentru a-i mulțumi bărbatului pentru ceea ce a făcut.
Dar ceea ce Winton nu știa era că audiența din sală era formată din copiii pe care îi salvase de la moarte, acum oameni maturi.
Ulterior, Sir Nicholas Winton a primit numeroase distincții, inclusiv cea mai înaltă distincție a Cehiei, Ordinul Leului Alb. Acesta a decedat în 2015, la vârsta de 106 ani.
Mai presus de toate, crede că nimic nu este imposibil. Dacă nu este imposibil, trebuie să existe o cale să o faci.
sursa: Marius Istrate pe https://www.jurnalistii.ro
Manea, Stanciu, Daniel, Grigore si multi alti Niculae din tribuna.
Sfintii datorita carora Rapidul Nostru a fost, este si va fi MARE.
Cel putin macar pentru noi.
Toti.
FzR!!
sursa: Marius Istrate pe https://www.jurnalistii.ro
Manea, Stanciu, Daniel, Grigore si multi alti Niculae din tribuna.
Sfintii datorita carora Rapidul Nostru a fost, este si va fi MARE.
Cel putin macar pentru noi.
Toti.
FzR!!