Atenţie, se filmează!

" M-am trezit de dimineață / Mi-am dat seama că e meci.."

Imediat după conectarea wifi la routerul din casă, primesc o atenționare waze....!

<< Normal că se filmează>>, îmi spun zâmbind, astăzi joacă Rapidul...

Cât despre drumurile închise din zona (vieții mele) dacă le-aș fi evitat, cel mai probabil rămâneam un inginer metalurg mediocru...

Prin cine știe ce combinat.

Și apropos de combinații!

Partida împotriva celor de la Pandurii îmi pare una plina de nuanțe....

Cu aproape 100 de ani înainte de nașterea Rapidului, pandurii lui Tudor Vladimirescu treceau prin Drumul Taberei cel mai probabil pentru meciul de astăzi din Regie.

Socrul meu ( rapidist cu acte și chipiu! ) avea să se salveze in extremis de "ghearele pandurilor" plonjand în anii '70 în apele Jiului... 

In dimineața aceasta fiica-mea ( venită la 5.30 de la festivalul Nostalgia - Romexpo ) avea să sară fix în picioare în momentul când sustrageam eșarfa alb-vișinie.

Gata!

Efectiv de amintiri și emoții perfect complet!

Din stația lui "41" ( mutată fie datorită a nu știu ce lucrări, fie datorită filmărilor ) geaca mea "cu Torino" face deja prima "victima"....

Un rapidist mai nins (decat mine!) avea să-și reverse laudele și poveștile cu talc la urechea mea, spre deliciul fiicei mele care veșnic mă acuză că-mi leg amiciții la fiece pas...

Noul meu amic avea să-mi dezvăluie faptul că un prieten al sau a jucat 8.000 lei pe victoria cu 5-1 a Rapidului la Mioveni...

Nu am reținut care a fost câștigul incasat, ci faptul că de 4 zile el și gașca vișinie sunt cantonați la "campion" acasă....

Acum amicul se ducea să-i recupereze pentru a-i aduce în Regie.

Atenţie, se filmează!

Coboram, nu înainte de a-i ura sănătate și "Hai Rapidu'!" noului meu amic, promițandu-ne reciproc să ne vedem în mai tarziu tribună...

Locul în care "fiecare suflet vișiniu ascunde un muzeu".

Strecurandu-ne printre călători m-am trezit încurajând o fetiță în lacrimi.

"Nu mai plânge, căci astăzi bate Rapidul!"

Bunica ei mi-a zâmbit.

Semn că acesta era scenariul...

Ne avântam parcă purtați de entuziasmul revederii.

Eu.

Pentru că fiica-mea-și vaita deja picioarele ostenite după zbânțuială nopții trecute.

Aveam să aflu mai târziu că abia legase 2 ore de somn.

Pe stradă Mihai Zamfirescu la numărul 13 un steag alb-vișiniu era arborat mândru în poartă.

"Aici stă Goge!", îmi spun zâmbind....

Printre suporterii cu fire albe și sânge vișiniu depășim (pe dreapta!) Centrul Toxicodependenților "Sf.Stelian " ( noi cu siguranța suntem mai dependenți decât cei din initerior!) și o zbughim la casă de bilete.

Suntem gata!

Declar ironic "chibritul" la intrare și urcăm în tribună.

Ne facem loc lângă nea Bebita, Bogdan, dnul Nicu, în spate îl zăresc pe Iță, în stânga este Neamțu', cei de la Old Boys sunt în spate....

Suntem toți. 
Căci îl zăresc până și pe domul "tromopeta" care pe vremea când era Rapidul Mare făcea schimbările în locul lui Răzvan....

Imnul!!

Ce bucurie!

Cât mi-a fost de Dor...

La strofă a 3-a mă împiedic din nou..

Fluturam eșarfele deasupra capetelor.

Îmi scapă însă si cel mai emoționant moment al partidei.

Adoptat de subsemnatul încă de etapă trecută, Tano si-a castigat prin acest gest o filă cu filigrane din Povestea Noastra.

Goge e capitan!
Probabil de aceea-si arborase steagul in curte, imi completez poznas in minte.
În teren "toarcem" sigur.

Dublă Hlistei, Labeau recidivează și Messi Draghiceanu ne aduc bucuria în suflete.

Rapid-Pandurii 4-0.

Nu mai puțin de 9 goluri înscrise în ultimele două partide.
Drumul spre casa n-a fost lipsit de amuzament: un cetațean turmentat m-a intrebat "ce a facut Clujul".
Probabil se referea la meciul de acum cateva etape.

Și pentru că filmul ( cu maximum de rating pe IMDb) să fie complet spre seară ceața amână partida de la Pitești.

Rapidulețul nostru rămâne (fie pentru câteva zile) pe podium.

Un bronz cu strălucire de platină.

Pentru noi toți cei ce merităm răsplată unei așteptări parcă fără de sfârșit.

Îmi iau "la revedere" de la amicii din tribună, nu înainte de a smulge promisiunile lor că vor fi prezenți miercuri la ora 14...

Mie-mi va rămâne povara unei noi absențe.

Îmi iau fetiță de mâna...

Este atât de obosită încât nu cred că a priceput prea mult din joc.

Filmul ultimelor etape pare de vis.

Un Vis din care sperăm să nu ne mai trezim.

Mulțumim băieți!

FzR!!