În dimineața aceasta, din toate colțurile țării, zeci de suflete vișinii s-au pornit către Arenă.
- O plecat trenu' către București?
- Da.
- De când?
- De 3 minute.
- No, n-am întârziat mult!
De la ultima victorie din 22 februarie 2015, ne-am îmbătat cu Azuga, refăcut zeci de planuri de redresare, visat la șeicii Scheherazadei, încrezut în masoni, scufundat în faliment și am făcut chete în tribună pentru câteva steaguri alb-vișinii rămase.
Astăzi se vor înălța către Ceruri zeci de mii.
Iar peste sufletele noastre vișinii se vor coborî Îngerii Albi, amintindu-ne că în tot acest amar de timp nu am fost singuri.
Și nici nu vom fi.
Nu am întârziat mult. Pentru că nici nu s-au întâmplat prea multe lucruri în fotbalul românesc.
Poveștile frumoase abia din această vară încep a se rescrie.
În dimineața aceasta la micul-dejun căutând sarea prin bucătărie am dat peste palincă, acum caut slănina și ceapa.
Tot în dimineața aceasta, în sfârșit, nevastă-mea și-a cerut scuze pentru prima dată în fața mea.
A zis că-i pare rău că s-a căsătorit cu mine.
Ce dimineață frumoasă!!
Și ce mai Seară Magică urmează...
Stasera... Che Sera!
FzR!!
