- Se pare că pe primul loc la tine este RAPIDul și abia pe locul doi sunt eu!
- Greșit, draga mea. Pe locul doi e tot Rapidulețul.
Evident, interminabilele discuții de sâmbătă-dimineața.
- Draga mea, am început să aud voci!
- Nesimțitule, de trei ore vorbesc cu tine.
M-am trezit tarre șifonat în această dimineață, mâhnit de faptul că Rapidulețul s-a întors în miez de noapte din Republica Ploiești cu doar 1 punct din confuntarea cu cei de la Chindia.
Și asta pentru că Miță a uitat să le spună băieților la pauză faptul că " 10 e mai mare decât 8 ", iar căpriorii noștri au jucat " de la egal la egal " în actul al 2-lea, reușind să ne dea " bătăi de joc la inimă ".
Un egal cât o înfrângere!
Punctul fiind obținut printr-o poziție de offside evidentă.
Această înfrângere înseamnă nu altceva decât o răsucire de cuțit FIX în folclorul nostru.
În dimineața aceasta m-am trezit fredonând rușinat noua adaptare....:
" De n-ar fi arbitrii hoți,
Pe Rapid i-ar bate toți...! ".
Spre prânz mi-a mai trecut din supărare și mi-am strâns Rapidulețul la piept, șoptindu-i:
- Ești singur?
- Ești trist?
- Ești depresiv?
- Amintește-ți că ești și sărac!!
La fotbal, mă refer....
Iubirea rămâne însă Infinită!
FzR!!
