Pentru a cumpăra celebra operă de artă, statul român va trebui să plătească 11 milioane de euro până la data de 31 octombrie 2016.
Cuminţenia Pământului a fost realizată în anul 1907, într-o perioadă de maximă apreciere a lui Brâncuşi, alături de alte opere cunoscute precum Sărutul şi Rugăciunea.
Iniţial, lucrarea a dat naştere unor ample discuţii critice şi controverse în epocă, urmând ca ulterior să fie acceptată, potrivit Rfi.
De-a lungul istoriei, opera de artă a avut doi proprietari. Primul dintre aceştia a fost inginerul Gheorghe Romaşcu, un prieten bun al lui Brâncuşi, care a cumpărat-o direct de la artist în 1911.
De-a lungul istoriei, opera de artă a avut doi proprietari. Primul dintre aceştia a fost inginerul Gheorghe Romaşcu, un prieten bun al lui Brâncuşi, care a cumpărat-o direct de la artist în 1911.
Sculptura a participat în 1912 la o expoziţie unde, având în vedere că ieşea vizibil din tipare, a surprins, chiar şocat, publicul.
Există o scrisoare a lui Brâncuşi către organizatorii expoziţiei în care acesta menţionează ca la sfârşitul evenimentului opera să îi fie dată domnului Romaşcu.
În 1957, Cuminţenia Pământului a fost confiscată abuziv de regimul comunist şi a fost expusă în Muzeul de Artă al României.
În 1957, Cuminţenia Pământului a fost confiscată abuziv de regimul comunist şi a fost expusă în Muzeul de Artă al României.
După mai bine de jumătate de secol, în 2012 a fost înapoiată moştenitorilor lui Gheorghe Romaşcu.
Familia colecţionarului a devenit, astfel, cel de-al doilea proprietar al lucrării.
Acum doi ani, în septembrie 2014, sculptura a fost evaluată la valoarea de 20 milioane de euro, proprietarii actuali acceptând să o vândă statului român pentru suma de 11 milioane de euro, suma ce trebuie plătită până pe 31 octombrie.
Clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural naţional, sculptura Cuminţenia Pământului este expusă, în prezent, la Muzeul Băncii Naţionale.
Clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural naţional, sculptura Cuminţenia Pământului este expusă, în prezent, la Muzeul Băncii Naţionale.
Sursa: rfi.ro
Acum trei zile valoarea donatiilor totaliza 831.174 EURO. Insemnand aproximativ 8 % din pretul pe care statul roman trebuie sa-l plateasca proprietarilor de drept.
Intr-o tara in care capodoperele si simbolurile nationale sunt condamnate economic, generatiile viitoare risca sa-si piarda insusi identitatea.
Iar lipsa identitatii nu poate insemna decat absenta dovezii existentei noastre pe acest pamant incredintat de catre inaintasi.
Cumintenia Pamantului si Rapidul indura cu stoicism destinul nedrept.
Cu siguranta insa, undeva la Infinit, aceasta liniste si nepasare se va transforma in protest.
Protestul de a nu ne instraina orgoliul, iubirea si mai mult acela de a ridica din umeri in fata nepotilor, in locul unei povesti frumoase.
FzR!!!
