America a fost descoperită de Amerigo Vespucci şi poartă numele descoperitorului ei.
Cu toate acestea, pe continentul Nord American se sărbătoreşte cu mare fast “Columbus Day” – ziua când se presupune că a ajuns Cristofor Columb pentru prima dată în Lumea Nouă.
În cazul altor personalităţi marcante ale lumii lucrurile stau mult mai rău:
Cu toate acestea, pe continentul Nord American se sărbătoreşte cu mare fast “Columbus Day” – ziua când se presupune că a ajuns Cristofor Columb pentru prima dată în Lumea Nouă.
În cazul altor personalităţi marcante ale lumii lucrurile stau mult mai rău:
La şcoală am învăţat că astronomul, matematicianul şi fizicianul Galileo Galilei a inventat telescopul.
Însă nu el ar trebui să-şi culeagă laurii pentru această invenţie, ci Dutchman Hans Lippershey.
În 1608, Lippershey a creat primul telescop şi a încercat să îşi patenteze invenţia, însă a fost refuzat.
Însă nu el ar trebui să-şi culeagă laurii pentru această invenţie, ci Dutchman Hans Lippershey.
În 1608, Lippershey a creat primul telescop şi a încercat să îşi patenteze invenţia, însă a fost refuzat.
Când Galileo a aflat despre invenţia lui Lippershey, şi-a creat propriul telescop în 1609, prin care se putea vedea doar puţin mai departe decat prin cel al lui Lippershey.
Nici Galileo nu şi-a patentat invenţia, însa în timp numele său a rămas sinonim cu invenţia telescopului, iar Lippershey a fost uitat. Patru sateliţi ai lui Jupiter au fost numiţi dupa Galileo, iar numele lui Lippershey a fost dat unui mic crater de pe Lună.
Nici Galileo nu şi-a patentat invenţia, însa în timp numele său a rămas sinonim cu invenţia telescopului, iar Lippershey a fost uitat. Patru sateliţi ai lui Jupiter au fost numiţi dupa Galileo, iar numele lui Lippershey a fost dat unui mic crater de pe Lună.
Sir Alexander Fleming este cel despre care se crede că a inventat penicilina.
Însă lucrurile nu stau chiar aşa.
Triburile nord africane foloseau penicilina de sute de ani.
În 1897 Ernest Duchesne a folosit mold penicillum glaucoma pentru a vindeca porcii de febră tifoidă, înţelegând efectele şi caracteristicile penicilinei.
Însă nimeni nu i-a luat în serios.
Câţiva ani mai târziu, Fleming a descoperit penicilina întamplător, el nu şi-a dat seama de capacităţile sale şi a încetat cercetările asupra ei.
Între timp alţi oameni de ştiinţă ca Howard Florey, Norman Heatley, Andrew Moyer şi Ernst Chain, au început să cerceteze efectele penicilinei şi au găsit o cale pentru a o produce pe scară largă.
Dar cu toate că Fleming nu a fost cel care a descoperit penicilina, nici nu i-a înţeles puterea de vindecare, el a rămas în istorie ca inventatorul ei.
Însă lucrurile nu stau chiar aşa.
Triburile nord africane foloseau penicilina de sute de ani.
În 1897 Ernest Duchesne a folosit mold penicillum glaucoma pentru a vindeca porcii de febră tifoidă, înţelegând efectele şi caracteristicile penicilinei.
Însă nimeni nu i-a luat în serios.
Câţiva ani mai târziu, Fleming a descoperit penicilina întamplător, el nu şi-a dat seama de capacităţile sale şi a încetat cercetările asupra ei.
Între timp alţi oameni de ştiinţă ca Howard Florey, Norman Heatley, Andrew Moyer şi Ernst Chain, au început să cerceteze efectele penicilinei şi au găsit o cale pentru a o produce pe scară largă.
Dar cu toate că Fleming nu a fost cel care a descoperit penicilina, nici nu i-a înţeles puterea de vindecare, el a rămas în istorie ca inventatorul ei.
Alexander Graham Bell este inventatorul căruia i se atribuie telefonul, dar nu el este părintele acestei invenţii.
În 1860, italianul Antonio Meucci a demosntrat pentru prima dată că invenţia sa, telefonul, funcţionează.
Dupa 11 ani, cu cinci ani înainte de apariţia telefonului lui Bell , acesta şi-a patentat invenţia temporar.
În 1874, Meucci a uitat să trimită taxa de 10 dolari necesară pentru a-şi reînnoi patentul.
În 1860, italianul Antonio Meucci a demosntrat pentru prima dată că invenţia sa, telefonul, funcţionează.
Dupa 11 ani, cu cinci ani înainte de apariţia telefonului lui Bell , acesta şi-a patentat invenţia temporar.
În 1874, Meucci a uitat să trimită taxa de 10 dolari necesară pentru a-şi reînnoi patentul.
Doi ani mai tarziu, Bell şi-a întregistrat patentul pentru telefonul său, spunând că este invenţia sa.
Meucci a vrut sa-l dea în judecată, trimiţând schiţele originale şi planurile unui laborator din Europa de Vest însă acestea au fost misterios pierdute.
Laboratorul la care Meucci trimisese schiţele originale era tocmai locul în care lucra Bell .
Pâna la urmă Meucci a murit şi întregul scandal s-a pierdut odata cu el.
Nu se poate şti dacă într-adevar Bell a distrus schiţele lui Mecucci şi şi-a luat credit pentru invenţia telefonului, cert este că nu a fost primul care l-a inventat.
Meucci a vrut sa-l dea în judecată, trimiţând schiţele originale şi planurile unui laborator din Europa de Vest însă acestea au fost misterios pierdute.
Laboratorul la care Meucci trimisese schiţele originale era tocmai locul în care lucra Bell .
Pâna la urmă Meucci a murit şi întregul scandal s-a pierdut odata cu el.
Nu se poate şti dacă într-adevar Bell a distrus schiţele lui Mecucci şi şi-a luat credit pentru invenţia telefonului, cert este că nu a fost primul care l-a inventat.
Albert Einstein - când auzi numele lui te gândeşti automat la teoria relativităţii, dar adevărul este relativ.
De fapt Henri Poincare a fost cel care a inventat celebra ecuaţie. Poincare era expert în teoria relativităţii în secolul al XIX-lea, publicând 30 de carţi şi 500 de alte lucrări despre acesta.
Se pare că în lucrările sale, Einstein a reprodus multe din ideile lui Poincare, le-a dezvoltat, le-a mediatizat, însa nu a amintit nimic despre sursele sale de inspiraţie, ci pur şi simplu şi le-a însuşit.
De fapt Henri Poincare a fost cel care a inventat celebra ecuaţie. Poincare era expert în teoria relativităţii în secolul al XIX-lea, publicând 30 de carţi şi 500 de alte lucrări despre acesta.
Se pare că în lucrările sale, Einstein a reprodus multe din ideile lui Poincare, le-a dezvoltat, le-a mediatizat, însa nu a amintit nimic despre sursele sale de inspiraţie, ci pur şi simplu şi le-a însuşit.
Exemplele româneşti sunt ceva mai sensibile şi câteodată furturi grosolane.
Datorită lipsei de fonduri pentru cercetare, sau a interesului scăzut din partea societaţii romaneşti faţă de invenţiile lor, de-a lungul timpului, românii au ales adesea să plece, să cerceteze în afara ţării sau să-şi patenteze invenţiile în alte parţi ale lumii.
Unii au omis să-şi patenteze invenţiile şi din acest motiv, câţiva ani mai târziu altcineva şi-a însuşit laurii.
Datorită lipsei de fonduri pentru cercetare, sau a interesului scăzut din partea societaţii romaneşti faţă de invenţiile lor, de-a lungul timpului, românii au ales adesea să plece, să cerceteze în afara ţării sau să-şi patenteze invenţiile în alte parţi ale lumii.
Unii au omis să-şi patenteze invenţiile şi din acest motiv, câţiva ani mai târziu altcineva şi-a însuşit laurii.
Este minunat că Nicolae Teclu a inventat becul; Henri Coandă motorul cu reacţie, Nicolae Păulescu a inventat insulina, Petrache Poenaru stiloul, Emil Racoviţă este fondatorul biospeologiei şi testul Babeş-Papanicolau a fost inventat în Romania.
Întrebarea este ce a caştigat România din toate acestea?
Întrebarea este ce a caştigat România din toate acestea?
Lazăr Edeleanu şi Ion Basgan au fost pionierii mondiali ai petrochimiei.
Datorită procedeelor de extracţie sonice, rotative şi de mare adâncime inventate de cei doi savanţi români, omenirea mai are încă astăzi resurse exploatabile de petrol.
Ion Basgan a adus miliarde de dolari Statelor Unite datorită procedeului său de extracţie cu sonde Rotary şi a metodelor sale de foraj sonic la mare adâncime.
Din păcate, ca mai toţi romanii de geniu, Ion Basgan nu a beneficiat de drepturile de autor.
Deşi lucrările ştiinţifice americane şi ruseşti, cunoscute de lumea întreagă, menţionează sursa de provenienţă românească a procedeelor de foraj, iar invenţiile au fost brevetate în SUA şi România, savantul român n-a primit nici un ban pentru descoperirile sale epocale, deşi avea acest drept consfinţit de toate legile şi tratatele internaţionale.
Drepturile de autor care i se cuveneau lui Ion Basgan în 1966, datorită aplicării invenţiilor sale, erau în valoare de 8,7 milioane de dolari, sumă evaluată de o comisie de experţi germani.
Profesorul Basgan intenţiona să folosească aceşti bani pentru finanţarea inteligenţei româneşti, în special cercetările ştiinţifice şi tehnice.
Ion Basgan a murit sărac din patriotism, pentru că a refuzat propunerea de a deveni cetăţean israelian, caz în care ar fi încasat drepturile de autor care i se cuveneau.
Datorită procedeelor de extracţie sonice, rotative şi de mare adâncime inventate de cei doi savanţi români, omenirea mai are încă astăzi resurse exploatabile de petrol.
Ion Basgan a adus miliarde de dolari Statelor Unite datorită procedeului său de extracţie cu sonde Rotary şi a metodelor sale de foraj sonic la mare adâncime.
Din păcate, ca mai toţi romanii de geniu, Ion Basgan nu a beneficiat de drepturile de autor.
Deşi lucrările ştiinţifice americane şi ruseşti, cunoscute de lumea întreagă, menţionează sursa de provenienţă românească a procedeelor de foraj, iar invenţiile au fost brevetate în SUA şi România, savantul român n-a primit nici un ban pentru descoperirile sale epocale, deşi avea acest drept consfinţit de toate legile şi tratatele internaţionale.
Drepturile de autor care i se cuveneau lui Ion Basgan în 1966, datorită aplicării invenţiilor sale, erau în valoare de 8,7 milioane de dolari, sumă evaluată de o comisie de experţi germani.
Profesorul Basgan intenţiona să folosească aceşti bani pentru finanţarea inteligenţei româneşti, în special cercetările ştiinţifice şi tehnice.
Ion Basgan a murit sărac din patriotism, pentru că a refuzat propunerea de a deveni cetăţean israelian, caz în care ar fi încasat drepturile de autor care i se cuveneau.
Un alt exemplu este Virgilius Justin Capra, un inventator şi inginer român care în 1956, la nici 25 de ani, a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor.
Justin Capra nu şi-a brevetat invenţia, deşi în 1956 România acorda importanţă inovaţiilor.
În lipsa unui brevet, nu se poate dovedi nici măcar dacă specialiştii americani au utilizat acelaşi principiu ca şi Justin Capra şi cu atât mai puţin o prioritate a ideii.
Justin Capra mai este şi realizatorul unui micro-autoturism, "Soleta", care consuma 0,5 l/100 km şi al unei motorete care funcţionează cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, cu o autonomie de 80 km).
Remarcabilă invenţie Soleta 150 Ecor!
Are o greutate de 95 kg şi este capabilă să parcurgă 100 km cu 0,5 litri de combustibil.
Modelul Soleta I.C.200 poate ajunge la 67 km/h.
Maşinile inventatorului Justin Capra nu au fost produse niciodată în serie.
Inventatorul Justin Capra a primit pe data de 20 mai 2008 Premiul Dan Voiculescu, în valoare de 300.000 RON.
Probabil că dacă ar fi emigrat, invenţiile lui ar fi fost mult mai bine puse în valoare.
Ramane de vazut cât va mai dura până când vor începe americanii, germanii sau japonezii să fabrice maşinile inventatorului român sub propriul nume şi patent.
Justin Capra nu şi-a brevetat invenţia, deşi în 1956 România acorda importanţă inovaţiilor.
În lipsa unui brevet, nu se poate dovedi nici măcar dacă specialiştii americani au utilizat acelaşi principiu ca şi Justin Capra şi cu atât mai puţin o prioritate a ideii.
Justin Capra mai este şi realizatorul unui micro-autoturism, "Soleta", care consuma 0,5 l/100 km şi al unei motorete care funcţionează cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, cu o autonomie de 80 km).
Remarcabilă invenţie Soleta 150 Ecor!
Are o greutate de 95 kg şi este capabilă să parcurgă 100 km cu 0,5 litri de combustibil.
Modelul Soleta I.C.200 poate ajunge la 67 km/h.
Maşinile inventatorului Justin Capra nu au fost produse niciodată în serie.
Inventatorul Justin Capra a primit pe data de 20 mai 2008 Premiul Dan Voiculescu, în valoare de 300.000 RON.
Probabil că dacă ar fi emigrat, invenţiile lui ar fi fost mult mai bine puse în valoare.
Ramane de vazut cât va mai dura până când vor începe americanii, germanii sau japonezii să fabrice maşinile inventatorului român sub propriul nume şi patent.
În anul 1924, la Sorbona, Ştefania Mărăcineanu şi-a susţinut teza de doctorat cu o temă inedită “Radioacativitatea artificială”.
În sala arhiplină a universitaţii din Paris se afla şi Marie Curie, deja "laureată a premiului Nobel pentru descoperirea radiumului. Aceasta i-a făcut Ştefaniei Mărăcineanu o ofertă generoasă şi tentantă de continuare a cercetărilor sale privind radioactivitatea la Paris .
Deşi şi-a publicat conştiincioasă rezultatele cercetărilor şi posibilităţile deosebite ale noii sale descoperiri, rolul Ştefaniei Mărăcineanu în descoperirea radioactivităţii artificiale a fost pur şi simplu ignorata.
Şase ani după ce Ştefania Mărăcineanu işi expusese lucrările şi concluziile privitoare la radioactivitatea artificială, soţii Irene şi Frederic Joliot-Curie au primit Premiul Nobel pentru descoperirea ...radioactivităţii artificiale!
Marie Curie a profitat de notorietatea sa şi plecarea româncei acasă, a câştigat premiul Nobel pentru descoperirea radioactivităţii artificiale, printr-un furt ştiinţific de proporţii.
Furând pur şi simplu descoperirea colaboratoarei ei de origine română, Ştefania Mărăcineanu.
În sala arhiplină a universitaţii din Paris se afla şi Marie Curie, deja "laureată a premiului Nobel pentru descoperirea radiumului. Aceasta i-a făcut Ştefaniei Mărăcineanu o ofertă generoasă şi tentantă de continuare a cercetărilor sale privind radioactivitatea la Paris .
Deşi şi-a publicat conştiincioasă rezultatele cercetărilor şi posibilităţile deosebite ale noii sale descoperiri, rolul Ştefaniei Mărăcineanu în descoperirea radioactivităţii artificiale a fost pur şi simplu ignorata.
Şase ani după ce Ştefania Mărăcineanu işi expusese lucrările şi concluziile privitoare la radioactivitatea artificială, soţii Irene şi Frederic Joliot-Curie au primit Premiul Nobel pentru descoperirea ...radioactivităţii artificiale!
Marie Curie a profitat de notorietatea sa şi plecarea româncei acasă, a câştigat premiul Nobel pentru descoperirea radioactivităţii artificiale, printr-un furt ştiinţific de proporţii.
Furând pur şi simplu descoperirea colaboratoarei ei de origine română, Ştefania Mărăcineanu.
Aceeaşi savantă de la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti este inventatoarea ploii artificiale prin injectarea unor particule declanşatoare în straturile superioare ale atmosferei terestre, o invenţie care a fost testată la momentul respectiv în Sahara şi care ar putea conduce la dispariţia deşerturilor de pe Terra.
Este şi tema românului science-fiction “Uraganele” a lui John Barnes, dar şi una dintre temele de cercetare actuale ale armatei americane.
Este şi tema românului science-fiction “Uraganele” a lui John Barnes, dar şi una dintre temele de cercetare actuale ale armatei americane.
Aşa cum se întamplă de obicei, statul român nu a luat atitudine în apărarea româncei vizionare, care anticipase şi cercetase rolul major al energiei nucleare în viitorul nu prea îndepartat.
Premiul Nobel pentru invenţia ei a revenit Franţei.
Probabil că ploaia artificială va fi brevetată în curând de cineva din SUA.
Premiul Nobel pentru invenţia ei a revenit Franţei.
Probabil că ploaia artificială va fi brevetată în curând de cineva din SUA.
Avem exemple elocvente de emigranţi români care au făcut carieră datorită deciziei lor de a parasi România sau de a obţine o a doua cetăţenie într-o ţară care ştie să lupte pentru drepturile cetăţenilor ei: Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Henri Coanda, Emil Palade, Herta Muller, Elie Wiessel, ultimii trei caştigători ai premiului Nobel.
Se pare că există o doză mare de incompatibilitate între cetăţenia română şi brevetarea unor invenţii epocale sau încasarea unor drepturi de autor.
Exită un singur român care a reuşit să obţină premiul Nobel trăind în România, Ioan Moraru (1985 Premiul Nobel pentru Pace).
Dar pentru că “tăticul” nostru Nicolae Ceauşescu ţintea spre acelaşi premiu şi deţinea puterea în România , puţini români au aflat despre performanţa lui Ioan Moraru.
Exită un singur român care a reuşit să obţină premiul Nobel trăind în România, Ioan Moraru (1985 Premiul Nobel pentru Pace).
Dar pentru că “tăticul” nostru Nicolae Ceauşescu ţintea spre acelaşi premiu şi deţinea puterea în România , puţini români au aflat despre performanţa lui Ioan Moraru.
Stilul tradiţional românesc de marginalizare a geniilor, valorilor şi performerilor români, ignoranţa şi lipsa de respect şi recunoaştere a realizărilor de excepţie româneşti, este unul dintre motivele pentru care materia cenuşie părăseşte continuu România .
Un exemplu fără conotaţii ştiinţifice sau pecuniare, dar strict legat de percepţia şi imaginea României în occident, este cazul directorului companiei de telefonie mobile Connex Romania, Bogdan Chirilă, care a decis să emigreze în Canada după ce a fost umilit, în calitate de cetăţean român, la o conferinţă internaţională în Franţa.
La acea conferinţă internaţională, în vara anului 2001, invitaţii din întreaga lume au fost cazaţi la un hotel de lux din Paris .
Singurul invitat căruia i s-a cerut să achite camera la începutul sejurului, a fost Bogdan Chirilă, datorită faptului că nu prezenta credibilitate atâta timp cât s-a prezentat la recepţie cu paşaport românesc.
Este ceea ce americanii numesc ‘company policy” .
Toţi ceilalţi directori, prezenţi la conferinţa internaţională, au achitat costul cazării la plecare.
În aceste condiţii, mă întreb când se va opri hemoragia de creiere din România?
În aşteptarea acestui răspuns: “Deşteaptă-te Române!”
sursa: confluente.ro
Rapiduletul Nostru inventat "intr-o zi de vara" de Grigore Grigoriu si Geza, in nuante de triaj, romante de Iubire si Povesti Nemuritoare, a fost furat nu de comunismul abuziv, ci de capitalismul mioritic ce a nascut pseudo-patroni nedemni nici de a le pronunta numele.
Inestimabil si mistic, cunoscator al secretului tineretii fara de batranete, pentru sine si suporterii sai, izvor al celor mai frumoase povesti, Legenda vie si mangaiere pentru sufletele noastre, spiritul pur romanesc si plin de demnitate al Rapidul risca sa nu fie recunoscut, la fel ca in cazul predecesorilor inventatori, de insusi statul roman.
Prin ucigasul sau platit (de noi contribuiabilii!) ANAF, statul roman ramane impasibil la disparitia simbolurilor ce in occident aduc profituri.
Zilele trecute Tribunalul Judecatoresc Brasov a respins intrarea in faliment a clubului din localitatea de sub Tampa.
Cu datorii la fisc de aproape 5 mil. EURO "Steagul" merge mai departe prin aprobarea unui nou plan de reorganizare.
Tribunalul din Bucuresti, cu aportul distructiv al frf si lpf, ridica nemilos barda deasupra Celei Mai Frumoase Povesti.
Dupa ce in urma cu 4 ani a fost pagubita de aprox. 1,4 mil EURO drepturi TV (ocupanta locului 8), anul aceasta prin interzicerea participarii in Liga 1 castigata pe teren, frauda este mult mai mare decat cei 1,6 mil EURO cuveniti.
Pentru ucigasul platit ANAF cei 3 mil EURO din incasari garantate nu a contat.
Speram ca macar pentru statul roman Iubirea transmisa din generatii sa conteze.
Pentru ca inseamna speranta si puterea prin care un popor depaseste obstacolele, accepta competia, viseaza, respira si niciodata nu imbatraneste.
“Deşteaptă-te Române!”
FzR!!!
La acea conferinţă internaţională, în vara anului 2001, invitaţii din întreaga lume au fost cazaţi la un hotel de lux din Paris .
Singurul invitat căruia i s-a cerut să achite camera la începutul sejurului, a fost Bogdan Chirilă, datorită faptului că nu prezenta credibilitate atâta timp cât s-a prezentat la recepţie cu paşaport românesc.
Este ceea ce americanii numesc ‘company policy” .
Toţi ceilalţi directori, prezenţi la conferinţa internaţională, au achitat costul cazării la plecare.
În aceste condiţii, mă întreb când se va opri hemoragia de creiere din România?
În aşteptarea acestui răspuns: “Deşteaptă-te Române!”
sursa: confluente.ro
Rapiduletul Nostru inventat "intr-o zi de vara" de Grigore Grigoriu si Geza, in nuante de triaj, romante de Iubire si Povesti Nemuritoare, a fost furat nu de comunismul abuziv, ci de capitalismul mioritic ce a nascut pseudo-patroni nedemni nici de a le pronunta numele.
Inestimabil si mistic, cunoscator al secretului tineretii fara de batranete, pentru sine si suporterii sai, izvor al celor mai frumoase povesti, Legenda vie si mangaiere pentru sufletele noastre, spiritul pur romanesc si plin de demnitate al Rapidul risca sa nu fie recunoscut, la fel ca in cazul predecesorilor inventatori, de insusi statul roman.
Prin ucigasul sau platit (de noi contribuiabilii!) ANAF, statul roman ramane impasibil la disparitia simbolurilor ce in occident aduc profituri.
Zilele trecute Tribunalul Judecatoresc Brasov a respins intrarea in faliment a clubului din localitatea de sub Tampa.
Cu datorii la fisc de aproape 5 mil. EURO "Steagul" merge mai departe prin aprobarea unui nou plan de reorganizare.
Tribunalul din Bucuresti, cu aportul distructiv al frf si lpf, ridica nemilos barda deasupra Celei Mai Frumoase Povesti.
Dupa ce in urma cu 4 ani a fost pagubita de aprox. 1,4 mil EURO drepturi TV (ocupanta locului 8), anul aceasta prin interzicerea participarii in Liga 1 castigata pe teren, frauda este mult mai mare decat cei 1,6 mil EURO cuveniti.
Pentru ucigasul platit ANAF cei 3 mil EURO din incasari garantate nu a contat.
Speram ca macar pentru statul roman Iubirea transmisa din generatii sa conteze.
Pentru ca inseamna speranta si puterea prin care un popor depaseste obstacolele, accepta competia, viseaza, respira si niciodata nu imbatraneste.
“Deşteaptă-te Române!”
FzR!!!
