joi, 26 ianuarie 2017

Contele nemuritor

Este posibil ca o persoană să trăiască pentru totdeauna? Asta susţin unii oameni despre un personaj istoric cunoscut sub numele de contele de Saint-Germain.
Originile sale sunt încă neclare.
Unele înregistrări istorice afirmă că data naşterii sale este la sfârşitul anilor 1600, deşi unii cred că s-a născut cu mai mult timp în urmă.
El a apărut de mai multe ori de-a lungul istoriei - chiar şi recent, în 1970, arătând mereu de aproximativ 45 de ani.
Contele de Saint-Germain a fost cunoscut de multe dintre cele mai faimoase figuri ale istoriei europene, inclusiv Casanova, Madame de Pampadour, Voltaire, regele Ludovic al XV-lea, Ecaterina cea Mare, Anton Mesmer, George Washington şi lista poate continua.
Numele lui a fost, de asemenea, legat de o serie de mişcări oculte şi teorii ale conspiraţiei.
Data de naştere a lui Saint German este necunoscută, deşi cele mai multe înregistrări susţin că acesta s-a născut în 1690.
O genealogie compilată de Annie Besant pentru cartea ei, „Contele de Saint-Germain: Secretul Regilor”, afirmă că el a fost fiul lui Francisc Rakoczy al II-lea, principe al Transilvaniei în 1690.
Ceea ce ştim este că el a fost un alchimist desăvârşit.
Însă este oare posibil ca pe lângă secretele alchimiei contele să fi descoperit şi secretul vieţii veşnice?
Între 1740 şi 1780 Saint-Germain era o celebritate şi călătorea prin întreaga Europa - şi în tot acest timp nu părea să îmbătrânească.
Cei care l-au cunoscut au fost uimiţi de multele sale abilităţi şi particularităţi, cum ar fi faptul că vorbea 12 limbi, cânta la vioară ca un virtuoz, era un pictor şi un chimist desăvârşit.
Contele a dat două spectacole muzicale private în Londra, în aprilie şi mai 1749.
După unul din evenimente, Lady Jemima Yorke l-a descris în felul următor:
"El este o creatură ciudată şi cu cât îl văd mai mult cu atât sunt mai curioasă să ştiu mai multe despre el. El este totul cu toată lumea: el vorbeşte ingenios cu dl Wray, filozofează cu Lord Willoughby şi este galant cu domnişoara Yorke, domnişoara Carpenter şi toate tinerele domnişoare. Dar personajul şi filozoful este exact ce pretinde a fi, şi este, se pare, foarte mândru de faptul că celelalte personalităţi ale sale sunt adoptate pentru a se conforma cu felul de a fi al lumii, dar că ar trebui să percepem adevarata sa natură; şi eu nu pot decât să îmi închipui că se preface foarte bine că ştie toate tipurile de ştiinţe, precum şi că într-adevăr a dobândit o măiestrie neobişnuită în unele" .
Părea să fie un om foarte bogat, care atunci când lua cina cu prietenii era foarte rar văzut mâncând ceva în public.
El a prescris reţete pentru eliminarea ridurilor faciale şi pentru vopselele de păr, iubea bijuteriile şi o mare parte din hainele sale erau ornamentate cu bijuterii, chiar şi pantofii. Contele a şi perfecţionat o tehnică de a picta bijuterii.
Parlamentarul Horace Walpole susţinea că Saint Germain este "un om de calitate care a fost făcut parte din, sau a fost conceput pentru Biserică.
El este un muzician prea mare ca să nu fi fost celebru în cazul în care el nu ar fi fost un gentleman".
Walpole îl descrie pe conte ca fiind palid, cu păr "extrem de negru" şi barbă. "El se îmbrăca magnific, [şi] avea mai multe bijuterii".
Contele a pretins că este în măsură să fuzioneze mai multe diamante mici într-unul singur, fără nicio pierdere de greutate.
De asemenea, el susţinea că ar putea face perlele să crească până la dimensiuni incredibile.
Giacomo Casanova descrie în memoriile sale o serie de întâlniri cu acesta. Referitor la prima lor întâlnire, la Paris, în 1757, Casanova scrie: „Cea mai plăcută cină pe care am avut-o a fost cu Madame de Robert Gergi, care a venit cu celebrul aventurier cunoscut sub numele de contele de Saint-Germain.
Acest individ, în loc să mânânce, a vorbit de la începutul mesei până la capăt şi am urmat exemplul lui într-un singur sens, că nici eu nu am mâncat, dar îl ascultam cu cea mai mare atenţie. Se poate spune în mod sigur că aceasta a fost o conversaţie de neegalat”.
Numele său a fost legat de mai multe societăţi secrete, inclusiv rosicrucienii, francmasonii, Societatea Fraţilor Asiatici, Cavalerii Luminii, Illuminati şi Ordinul Templierilor.
În 1779 Saint Germain a ajuns în Altona în Schleswig.
Aici el a făcut cunoştinţă cu Prinţul Charles de Hesse-Kassel, care era, de asemenea, interesat de misticism şi era membru al mai multor societăţi secrete.
Contele i-a arătat mai multe dintre pietrele sale preţioase prinţului pe care l-a convins că a inventat o nouă metodă de colorat pânza.
Prinţul a fost impresionat şi a amenajat pentru conte o fabrică la Eckernförde şi l-a aprovizionat cu materialele şi haine care îi erau necesare lui Saint-Germain pentru a demara proiectul.
Cei doi s-au întâlnit frecvent în anii următori, şi Prinţul a echipat un laborator pentru experimente de alchimie în reşedinţa sa de vară din apropiere de Louisenlund, unde ei au cooperat, printre altele, la crearea de pietre preţioase şi bijuterii.
Prinţul povesteşte mai târziu, într-o scrisoare, că a fost singura persoană în care Contele a avut încredere cu adevărat.
El i-a spus prinţului că era fiulul Prinţului Francisc Rakoczi al II-lea din Transilvania, şi că avea 88 ani de ani atunci când a ajuns în Schleswig.
Oficial, Saint Germain a murit pe 27 februarie 1784, în reşedinţa sa din fabrica de la Eckernförde, în timp ce prinţul era în Kassel, iar moartea a fost înregistrată în registrul Bisericii Sf. Nicolai din Eckernförde.
Dar, desigur, a muri este egal cu o zi proastă atunci când eşti numit "Contele Nemuritor".
El va continua să fie văzut de-a lungul secolului al 19-lea şi în secolul 20.
În 1785, a fost văzut în Germania cu Anton Mesmer, faimosul hipnotizator.
(Unii susţin că Saint-Germain a fost cel care i-a dat lui Mesmer ideile de bază pentru hipnotism şi magnetism personal).
Înregistrările oficiale ale Masoneriei arată că l-au ales pe Saint-Germain ca reprezentant al lor pentru o convenţie în 1785.
După cucerirea Bastiliei în Revoluţia Franceză din 1789, contesa d'Adhemar a povestit că a avut o conversaţie lungă cu contele de Saint-Germain.
El i-ar fi spus despre viitorul imediat al Franţei, de parcă ştia ce va urma.
În 1821, ea a scris:
"L-am văzut din nou pe Saint-Germain, de fiecare dată spre uimirea mea. L-am văzut când regina [Antoinette] a fost ucisă, de 18 Brumaire (9 noiembrie 1799), în a doua zi după moartea ducelui d'Enghien, în ianuarie 1815, şi în ajunul uciderii ducelui de Berry".
Ultima oară când l-a văzut a fost în 1820 - şi de fiecare dată părea a fi un om în jur de 45 de ani.
Unii dintre cei care l-au cunoscut susţin însă că Saint-Germain era pur şi simplu un escroc, care, în scopul de a devia anchetele cu privire la originile sale, inventa tot felul de fantezii, ceea ce l-a determinat pe Voltaire, filosoful din secolul al XVIII-lea, să-l numească ironic "Omul Minune", sau "omul care nu moare niciodată şi care ştie totul".
Cine era acest om misterios?
Sunt poveştile despre nemurirea lui o simplă legendă?
Sau este posibil ca el chiar să fi descoperit secretul vieţii veşnice?
Dacă este adevărat sau nu, doar istoria ştie răspunsul.

Andrei Pricopie in http://epochtimes-romania.com/

2016 este anul in care nu unul ci doi conti, cu origini pur romanesti, si-au facut aparitia pe gazonul vesnicului nostru Giulesti
Cucerind prin rafinament, pasiune si mister, legendele merita sa fie traduse in toate limbile pamantului.
Pentru ca povestea lor este despre nemurire , iubire si minuni.
In Europa League editia 2001/2002 la un meci contra celor de la Saint-Germain ii "stingeam" lumina lui Ronaldihno.
Semn ca dincolo de nemurire exista ceva mai suprem.
In Europa League editia 2001/2002 echipa ce eclipsa Saint-Germain chiar la Paris se numea: AFC Rapid.


http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2001/matches/round=1551/match=68351/index.html

FzR!!