Aseara la Botosani s-a consumat ultimul act al editiei competitionale 2016/2017: finala Supercupei Romaniei.
Confruntarea a adus fata in fata campioana (tarata nedrept saptamana aceasta prin tribunalul sportiv la Lausanne) si castigatoarei cupei fara drept de joc in Europa.
Unicul gol a fost inscris de fostul rapidist Costin Lazar.
Dovada faptul ca indiferent de meciul disputat, cei ce se bucura sunt tot rapidistii.
Dovada faptul ca indiferent de meciul disputat, cei ce se bucura sunt tot rapidistii.
Astfel marinarii de la marginea Bucuresti-ului aseaza in vitrina clubului infiintat in urma cu 7 ani cel de-al doilea trofeu.
Fara a minimiza meritul visiniilor, insa cu teama de a nu vedea si acest trofeu pangarit prin cine stie ce curte a comunei devenite oras, nu pot sa nu remarc saracia in care se afunda fotbalul romanesc.
Ultimele performante ale Voluntariului, aceasta Islanda a sud-est-ului Europei, au gustul amar al neparticiparii in Europa League.
Non-performanta Viitorului investeste campioana noastra cu titlul de simplu turist al fotbalului mare.
Fara a ne mai intreba daca fotbalul mai are viitor pe aceste meleaguri, nu ne mai ramane sa ne bucuram doar pentru amintirile noastre.
Aceste amintiri poate vor reprezenta probabil motivul pentru care, peste cativa ani, in spatele blocurilor poate vom mai auzi mingea batand, incurajari si urale de "gooool..!".
Poate.
Pana atunci undeva in liga a 4-a pustanii ai caror idoli sunt astazi eroi chiar si la 36 ani reprezinta viitorul real al Rapidului.
Acest viitor ne indreptateste sa credem totusi ca nu este chiar totul pierdut.....
FzR!!