Echipa comunei Recea, cu fostul mijlocaș dinamovist Ciprian Danciu la
timonă, a readus Maramureșul fotbalistic în Liga 2, după cinci ani în care
județul din nordul țării nu mai avusese nicio echipă în primele două eșaloane.
Gazeta a făcut o incursiune inedită în intimitatea micului club, care a
promovat folosind echipamentul schimbat de torinezi după ce și-au modificat
sigla.
Maramureșul completează lista numelor-surpriză a formațiilor
comunale promovate în eșaloanele superioare.
Recea, un fel de Pipera la scară redusă, e o așezare de 6.000 de
suflete lipită de Baia Mare. Trupa de aici a dat lovitura în baraj exact
contra vecinilor din capitala județului și, producând o mică vijelie pentru că
și-a asumat statutul de neatârnare la Înalta Poartă locală, a făcut curajos
pasul spre liga a doua.
Sunt cinci sezoane de când Țara lui Pintea Viteazul, a Oașului,
Gutâiului, Țibleșului și a minunatei Vale a Izei nu mai gustase fotbal la acest
nivel, topindu-se în ultima jumătate de deceniu în creuzetul eșaloanelor amatoare
sau semiamatoare.
Singurele care
au mai ținut viu spiritul locului sunt nesfârșitele povești ale frumoasei trupe
a lui Mateianu ori istoriile despre legendara "dublă" cu Real Madrid
din toamna lui 1982 (0-0/2-5), când Santillana, Gallego și Camacho nu i-au
putut răpune în Dealul Florilor pe Koller, Tătăran ori pe regretatul Lucică
Bălan, omul cu Cupa Campionilor în CV.
Aici, într-o
localitate cu rădăcini înfipte în sol aurifer încă de pe la 1300, Maramureșul
fotbalistic încearcă să respire din nou alături de Rapid, Petrolul, FC Argeș
sau U Cluj, ca odinioară, lăsând în urmă deplasările pe coclaurile de la Gâlda,
Sânmartin sau Iernut.
Bărbatul solid,
cu mustață și cu un inconfundabil grai maramureșean se laudă cu afaceri în
domeniul alimentar, "aduc fructe și legume de prin Europa, în special din
Italia, și le distribui în nordul României", dar și cu secrete veleități
de tehnician de ocazie: "Chiar dacă n-am licență, am fost și antrenorul
echipei la început, împreună cu un băiat din Recea. Până am urnit lucrurile!".
După patru ani
petrecuți în L3, cu promovări ratate in extremis împotriva lui Hermannstadt și Csikszereda,
Recea s-a întâlnit însă cu minunea grației și nebuniei cârlionțatului de pe
bancă, instalat abia în noiembrie 2019, ca succesor al iubitorului de viață
Romică Buia.
Mulți îl știu
pe Ciprian Danciu drept "copilul lui Nețoiu", parte a celebrului grup
transferat la pachet în 2002 de la Craiova la Dinamo, alături de Stoican,
Alexa, Bărcăuan, Burcă, Domocoș, Preda, Frăsineanu și Grigorie.
E o poveste la
care, azi, tipul zâmbește, "Jos pălăria pentru nea Gigi, dar e ridicol să
crezi că un singur om ne-a ghidonat carierele!", după care oferă secretele
liliputanilor din Recea.
Mulți îl știu
pe Ciprian Danciu drept "copilul lui Nețoiu",
parte a celebrului grup transferat la pachet în 2002 de la Craiova la Dinamo,
alături de Stoican, Alexa, Bărcăuan, Burcă, Domocoș, Preda, Frăsineanu și
Grigorie.
„Nimeni nu ne
dădea nicio șansă, de parcă toate erau deja rezolvate înainte de
competiție. Am demontat pas cu pas orice scenariu de supunere. Am
demonstrat că-ți poți atinge țelul dacă într-adevăr crezi în ceea ce faci. Au
existat tot felul de presiuni și discuții. Dar băieții au dovedit caracter,
i-am felicitat pentru munca dusă sezonul trecut și mergem împreună mai departe
cu aceeași ambiție, cu capul sus.
FC Baia Mare e
în sufletul meu, acolo am crescut, aș vrea să revină cândva unde a mai fost,
dar timpurile s-au schimbat. Ne-am făcut doar datoria față de clubul care ne
plătește și cine și-a închipuit că ne vom da la o parte s-a aflat într-o mare
confuzie", își recită Danciu crezul.
La Recea, banii
nu i-au dat afară din casă pe băieții care au pus echipa pe harta ligii
secunde. "În tur, am avut un fond lunar de salarii de 45.000 de lei
și am terminat sezonul pe la 60.000 de lei pe lună, jucători, antrenori,
staff. Cel mai mare contract a fost de 6.000 de lei. Unul singur! Restul
s-au învârtit între 2.000 și 4.500 de lei", spune președintele.
Și dezvăluie și
bugetul total: "N-am depășit 250.000 de euro, din care vreo 60.000 de euro
au venit de la Consiliul Județean și încă circa 150.000 de euro de la Consiliul
Local. Restul au contribuit sponsorii, în special din turism și din industria
fierului".
resc însă
considerabil pretențiile pentru L2. Gherasim rostește suma de 1 milion
de euro pentru sezonul abia început, nefericit, cu trei eșecuri, două pe
teren propriu: "Am înaintat proiecte de finanțare pentru 300.000 de euro
la Consiliul Local și 500.000 de euro la Consiliul Județean, la care se vor
adăuga în continuare sumele de la partenerii comerciali și mica bucată din
drepturile TV. Nu ne propunem să atingem mari piscuri în primul an, ci doar să
ne stabilizăm și să ne organizăm corespunzător pentru acest nivel. Sigur, dacă
se va ivi însă oportunitatea de a intra în play-off, o vom îmbrățișa cu
bucurie!".
Deocamdată doar
cu licența A în portofoliu, Danciu cântă aceeași melodie: "Toți ne
gândim acum la salvarea de la retrogradare. Ar fi păcat ca, după atâta
efort, să dăm cu piciorul la această performanță. Nu ne facem visuri inutile,
ci trebuie să stăm cu picioarele pe pământ! Ne vom axa în continuare pe tineri,
fiindcă e greu să aduci aici jucători cu mare experiență. Suntem departe, nu
plătim salarii ieșite din comun și nici n-ar fi normal să creăm discrepanțe majore
pe statele de plată. Mai rămâne ca și antrenorul să fie inspirat, nu?". Și
face cu ochiul!
Iar acum, cu
sacii în căruță, băieții de la Recea sunt convinși că și un detaliu vestimentar
le-a purtat noroc pe drumul spre L2. Au jucat tot campionatul trecut în
tricourile lui Juventus, producție Adidas, și pe piept cu sigla
Jeep, sponsorul la zi al "Bătrânei Doamne"!
Cum a fost
posibil? Echipamente complete ale torinezilor au ajuns la un ONG în Baia Mare,
după ce clubul piemontez și-a schimbat sigla și a renunțat la vechile seturi
inscripționate cu însemnele anterioare. "Jucătorii au aflat de
disponibilitatea acestor tricouri, am tras peste ele emblema noastră și așa am
reușit să simțim și noi ce înseamnă să fii campion", povestește Florin
Gherasim. Prin urmare, maramureșenii au jucat turul cu celebrele dungi
alb-negre, iar returul în versiunea albastră, folosită inclusiv în barajul cu
Minaur.
E una dintre
întâmplările care au dat culoare promovării celor din Recea. Iar următoarea
țintă de imagine e ca echipa să fie recunoscută drept number one a județului,
în detrimentul rivalei din Baia Mare, care s-a aflat la un pas de desființare
după eșecul din play-off, dar s-a reînscris pe ultima sută de metri în L3.
"Doleanța
noastră e să devenim FC Maramureș și nimeni nu mi s-a părut
împotrivă. Asta ar presupune ca, din sezonul viitor, să ne schimbăm
denumirea. Ar fi păcat să nu rezolvăm și acest proiect atâta vreme cât dispunem
și de niște baze frumoase, de condiții de performanță", încheie
președintele, nu înainte de a mai scruta orizontul cu privirea spre Munții
Gutâi, care par că veghează de la distanță asupra "Maracanei" din
Recea.
Fotbal Comunal
Recea, după denumirea oficială a echipei, își dispută meciurile de pe teren
propriu pe stadionul "Central", cu o capacitate de 600 de locuri.
Inaugurată în 2018, arena, care a costat circa 300.000 de euro, ar urma să
fie completată acum cu încă o tribună pentru a ajunge la un total de 1.500 de
scaune.
E depus un
proiect și la CNI pentru instalație de nocturnă, astfel încât complexul să
corespundă criteriilor de omologare după primul an de păsuire. În complexul
sportiv există deja și o sală, iar un bazin e în stadiul de plan. Bază de
pregătire se află și la circa 4 km distanță, în Săsar, unde două terenuri
impecabile s-au amenajat la marginea satului, iar la câteva sute de metri
vacile pasc în liniște pe câmp. "Ne-a ajutat Dumnezeu să le facem pe toate
pas cu pas. Și nu ne oprim aici", spune președintele Gherasim.
un articol de Justin Gafiuc
pentru gsp.ro
Comuna Recea o
Poveste la fel de caldă, plină de Iubire, Speranță și Încredere.
Precum a
Rapidului.
Ei vor fi
gazdele noastre la sfârșitul acestei săptămâni.
FzR!!
