Jumătatea

Bănuiesc faptul că nici până în această dimineață galeria nu s-a întors spre terenul de joc, pentru a-i încuraja totuși pe băieții noștri care aseară nu au avut un mic dram de noroc.

Iar dacă au făcut-o, în Ziua Iubirii Necondiționate, ar fi constatat cu siguranță faptul că jumătatea sufletelor noastre, de astă dată mai mult decât împovărată, și-a strâns RAPID bagajele și s-a pierdut rătăcită în noapte.

Noi cei ce le-am rămas alături am considerat doar că am avut ghinion.

Același ghinion ce-l ai atunci când vântul ridică fusta unei femei, iar ție îți bagă praf în ochi.

În toată această tristețe apăsătoare, zău totuși că parcă nici că se putea fi mai nimerit să ne re-descoperim Iubirea.

Pentru că aseară am simțit din plin cât de tare ne doare.

În dimineața aceasta am realizat cât de norocoși suntem.

Pentru că existăm, ne bucurăm, cântăm, iubim și visăm împreună.

Pentru că bem atât la bucurie, însă suntem obișnuiți să o facem mai mult la tristețe.

Iar dacă aseară, de Dragobete, cei care nu ați avut o jumătate, sper din tot sufletul ca astăzi să sărbătoriți cu 0,75 sau 1 litru.

Pentru că miercuri ne vom bucura.

Împreună!!

FzR!!