"A plecat de lîngă apă. A jucat toată viaţa la Rapid. S-a reîntors pe baltă. O furtună îl lua de lîngă suflarea giuleşteană acum patru decenii…
Nu faultase dur niciodată. Acum, o făcuse. Neintenţionat, dar asta conta mai puţin. Portarul Farului era culcat în nămol şi gemea. Cînd s-a ridicat, avea nasul plin de sînge. L-a văzut, şi şi-a pus mîinile pe cap. Arbitrul nu l-a certat, fusese doar un duel de corner, dar el nu mai putea juca. Îi tremurau picioarele. ”Eu, eu am făcut una ca asta?” Vorbea singur în timp ce ieşea de pe gazon. Îi era imposibil să mai continue meciul…
De-acasă de la Panit Istrati
Fănică plecase din Tîrgul Brăilei, de la doi paşi de bifurcaţia căii ferate ce o lua din staţia CFR spre Galaţi şi spre portul oraşului. Divizionara Franco – Română avea nevoie de o pepinieră. Aşa apăruse A.S. Brăiliţa, pe maidanul acela se bătea mingea. Era, de departe, cel mai bun. Mîngîia balonul cu capul sus, avea viteză. După ”miuţe”, care se terminau cu scorul de 25-25, se mergea la scaldă, în Dunăre. El, nu băga nici măcar piciorul! Haha! Născut în Brăila, dar fără drag de apă!
Războiul începuse să-şi arate primii colţi cînd nea Costică Bauer l-a tras înspre Rapid. ”Tată, mă întreabă gazetarii, cum să te scrie corect?” ”Filote, de-al nostru, cînd o fi să joc prost. Filotti, ca marea actriţă, cînd le-oi sparge plasele!”, glumea.
A jucat pe Giuleşti toată viaţa. Vreo 200 şi ceva de meciuri. I-a prins pe Costea, pe ”Giusy” Baratky ori Ionică Bogdan. A schimbat pase cu nea Tinel Stănescu sau Bazil Marian. Le-a arătat cum se face un stop pe piept elegant lui Seredai, Greavu – ”Cauciuc” sau chiar marelui năsos Ozon.
Înghiţit de ape
Pe la un meci cu Flamura Roşie Arad, cu Alexandru Toth la centru, mingea l-a curentat, puţin, pe stînga. Nimeni n-a văzut nimic. El s-a oprit. A rostit doar atît: ”Henţ!” A zărit privirile nedumeriţilor. A adăugat: ”Băi, chiparoşilor, ce vreţi, să-l păcălesc pe Nea Sandu?” Ce puteau să-i mai zică? După 86 de goluri la Rapid şi vreo 15 ani bătuţi pe muche, s-a tras iar lîngă Dunăre. Dacă ”fluture” nu ştia să facă, măcar să arunce băţul. Un amic îi vorbise despre nişte monştri, la o zvîrlitură de undiţă de Cernavodă, la pod. Era bucuros. Rapiduleţul mergea bine. Cu o săptămînă în urmă, cu nea Nicu Rainea la mijloc, trecuse de CFR Cluj. A zis să înveţe o rîmă, două, să înoate, apoi să se tragă lîngă tranzistor, să asculte derbyul cu Craiova. O furtună s-a iscat din senin.
Culae Lupescu, Dan Coe şi Sandu Neagu au aflat în vestiarul din Bănie că marele Ştefan Filote fusese înghiţit de ape. Sînt 41 de ani de atunci…"
un editorial de Catalin Oprisan
