Dacă într-o zi cineva va vorbi despre mine, aș dori să înceapă ca într-un basm, cu cuvintele:
" A fost odată că niciodată....".
Un băiat care nu a renunțat niciodată.
- Sunt băiat bun, zic eu....
- Da, dar ai un cusur, îmi spune prietenul imaginar...
- Ce cusur?
- Nu știi să joci cărți!
- Și ce, ăsta este un defect?! Dimpotrivă!
- Păi tocmai asta e problema, nu știi, dar joci...
Nu renunț niciodată!
Pentru că am învățat să caut în măsura lucrurilor doar pe cele ce mă fac fericit.
Judecata bună vine în urma experiențelor rele, iar acestea vin în urma judecății rele...
Dacă ar fi să aleg între două rele, aleg pe cel pe care nu l-am mai încercat până atunci.
Ei, bine singurul rău necesar și repetat rămâne Iubirea pentru Rapid.
Cel de la care am învățat să prețuiesc momentul de fericire.
Cât de mici și puține ar fi....
Vorba copilăriei...:
- O să mâncăm bătaie?
- Da!...dar mai târziu....
Îmi umplu sufletul de bine, ca răul să nu mai aibe pe unde intra....
Un singur cusur!
Obligatoriu Înainte!
FzR!!