Cică un reporter ajunge la stână pentru a lua interviu unui cioban:
– Bună ziua, bade !
– Bună să-ți fie inima, străine, ce vânt te aduce pe la noi ?
– Am câteva întrebări pentru matale, se poate ?
– No, amu spune …
– Acestea sunt oile matale ?
– Alea albe …
– Păi și alea negre ?
– Și alea negre …
– Și dau mult lapte oile astea ?
– Alea albe …
– Păi și alea negre nu dau ?
– Și alea negre …
– Da lână ? Care dau mai multă ?
– Alea albe …
– Păi … și alea negre ?
– Și alea negre …
– Bade … m-ai omorât cu oile albe ale matale ? Ce au oile albe mai special în fața celor negre ? De ce tot timpul le ridici în slăvi ?
– Apăi … alea albe sunt ale mele …
– Și alea negre ?
– Și alea negre …
Au suferit în regimul trecut, strălucit în Europa, scufundat în lumea insolvenței și a falimentului, pornit apoi de la 20.000 de leghe sub mări.
Feți-Frumoșii noștri ne-au fost în straie albe, strălucitoare, vișinii și negre.
Cu bune, cu necazuri și cu rele, toți sunt ai noștri.
Pentru că-i iubim.
Pentru că-l iubim.
Într-o lume în care mintea umană divide prostește ceea ce Iubirea percepe că fiind Una.
FzR!!
