marți, 14 iunie 2016

Cafeneaua

Furia Roja s-a chinuit pe stadionul din Toulouse, semn ca tiki-taka nu mai ramane decat un ritm agreat de bautorii de bere, timp in care lejer poti culege hameiul, filtra apa, respecta ciclul de fermentatie, imbutelia, savura, deschide o noua doza sau chiar intarzia la buda.

Si apoi, gandesc eu cu fair-play, ce altfel de ritm s-ar fi potrivit pentru ca veteranul Aditz Aduriz ( n.r. 35 ani) sa se vada in joc?
Rabdarea (spectatorilor!), avea sa fie intr-un final rasplatita: Pique inscrie in minutul 87.
Spania - Cehia 1-0

Confruntarea dintre Irlanda si Suedia a cucerit prin naturalete:

Pustiul seamana cu mine, imi zic in gand....
Si mai destup o doza!
Privesc in tabara adversa si nu vad decat o amenintare fata de stocul meu bahic, adunat cu grija.
Ma hotaresc in privinta optiunii (fotbalistice!) si printr-un Ibracadabra imi salut noi colegi:

 
Sigur asa nu ma mai recunoaste dna Veronica!
Scor final:
Irlanda - Suedia 1 -1, meci in care irlandezii au inscris 2 goluri.
Atat de prietenosi sunt!
Dovada memorabila ramane cea a suporterului irlandez, cu siguranta ametit de berea locala, ratacit in marea galbena a vikingilor:
Partida serii a adus fata in fata pe Stade OL echipa copiilor de aur (Courtois, Ciman, Alderweireld, Vermaelen, Vertonghen, Witsel, Nainggolan, Fellaini, De Bruyne, Hazard, R. Lukaku) vs echipa cea mai in varsta de la acest campionat (31 ani si 169 zile: Buffon; Chiellini, Barzagli, Bonucci; De Rossi, Giaccherini, Parolo, Darmian, Candreva; Pelle, Eder).
Startul a anuntat unul al angajamentului, semn ca experienta de pe talerul vietii poate inclina balanta:
Diferenta de atitudine a fost una lesne de anticipat, inca din momentul solemn al intonarii celor doua imnuri:
Fellaini, acest Donald Trump din tara ciocolatei a surprins cum era si normal doar prin frizura.

Italia nu cruta si penalizeaza pe contraatac prin Giaccherini si Pelle, naivitatea celor nascuti sperante.


Se spune ca dupa ce cafeaua este savurata, batranii intorc ceasca.
 In formele aleator formate, mintile pot interpreta cu ingeniozitate cum balaurii unui capitalism pot devora prin umbra sa palcurile albe de speranta.

Formelor felurite ghicitorii le dau interpretari care mai de care mai fantasmagorice.

Un lucru ramane cert: atata timp cat alb va fi si sange visiniu, nimic nu este pierdut.

Prezentul nu reprezinta decat o ceasca de cafea. In care am uitat sa punem zahar.

 

FzR!!