E uşor de argumentat, la mintea cocoşului, de ce atâţia şi atâţia l-am votat pe Şumudică antrenorul anului.
Concret, din două motive.
Pentru că Astra a câştigat, ba încă întâia oară într-o istorie scurtă şi zbuciumată, prevăzută inclusiv cu schimbări de domiciliu, titlul de campioană.
Apoi, pentru că e singura dintre echipele româneşti calificată în primăvara europeană 2017.
Aşa cum unii îl admiră pe Şumudică, ori măcar îl preţuiesc, destui îl contestă.
Reţinând numai ieşirile lui în decor, multe comise însă intenţionat, de-al dracu’, aceştia uită însă esenţialul.
Că Şumudică a fost strategul Astrei, dar şi părintele, duhovnicul, purtătorul de cuvânt şi liderul ei, fratele mai mare al jucătorilor, pe care i-a determinat să transpire şi când vântul le sufla prin buzunare!
Tocmai pentru a interpeta cu succes mai multe roluri, a făcut uneori pe nebunul, de fiecare dată însă în folosul imediat al echipei şi în sensul frumos al cuvântului.
Felicitări, Şumi, le meriţi cu prisosinţă!
Şumi, alaturi de multi alti nebuni frumosi, reprezinta forta spiritului rapidist.
Sa nu ne mire daca incepand din 2017 toti acesti frumosi nebuni vor fi pe rand...: galeria, golgheterul , fotbalistull si echipa anului.
Multumim, Şumi!!
La Multi Ani, rapidisti!!
FzR!!
