Luna octombrie a anului 1904 ( alte surse indica 10 mai 1906 -revista Minerva 16 mai /1906-drept anul infiintarii ) aduce in prim plan echipa zero sau cea dintai echipa a orasului , Olympia Bucuresti. Gazeta ilustrata din 12 mai 1912 ne arata ca bucurestenii iesiti la promenada , se opreau „la spectacolul unor oameni îmbrăcaţi în jersee viu colorate, cu genunchii goi, care fugeau ca nişte smintiţi, tot dînd cu piciorul într-o minge mare şi strigînd cît îi ţinea gura într-o limbă neînţeleasă“.
Cum Capitala avea nevoie si de un stadion modern pentru acele vremuri , acesta isi semneaza certificatul de nastere 11 ani mai tarziu.
Istoria consemneaza ca in anul 1923 se aproba noua Constitutie a tarii dar si inaugurarea unui stadion ce avea sa devina emblematic pentru acea vreme : Stadionul Romcomit (abreviere a Bancii Comerciale Romano-Italiane) ce apartinea echipei cu acelasi nume condusa de Ettore Brunelli. Stadionul facea parte dintr-un complex care mai includea și un bazin de înot, terenuri de tenis, sală de box și de scrimă.
Din fuziunea petrecuta in 1924 si 1925 cu echipa Triumf , rezulta echipa Juventus Bucuresti din conducerea careia aveau sa faca parte Ion Cămărăşescu sau CN Capşa .
Importanta acestui stadion se datoreaza si faptului ca a fost prima arena ce a oferit iubitorilor de fotbal din perioada interbelica un meci disputat “sub lumina reflectoarelor”. Partida a avut loc la data 13 septembrie 1933 ,disputandu-se intre CFR Bucureşti şi Ujpest Budapesta ( 2-3). Nocturna era compusa din niste cabluri cu becuri intinse deasupra terenului. In ” Glasul Rotilor de Tren” , Ioan Chirila prezinta cum se remedia problema nocturnei : meciul se întrerupea şi avaria era rezolvată de un angajat. Cu ajutorul unei scări, acesta înlocuia becul şi partida putea fi reluată.
Sursele vremii arata stadionul ca avand o capacitate fie de 3.000 , fie de 15.000 de locuri gazon de iarba iar tribuna oficiala era acoperita . Partidele disputate aici erau privite ca un adevarat eveniment monden de catre spectatori , acestia venind la stadion imbracati la costum , la cravata , iar in pauzele dintre partide se opreau la cochetul restaurant aflat in apropierea bazei sportive.
Echipa CFR pe ROMCOMIT-1925
Desi a trait o viata scurta , stadionul a gazduit meciuri ale echipelor Juventus Bucuresti , Ripensia Timisoara , CFR Bucuresti , Venus , Chinezul Timisoara dar si 2 partide amicale ale nationalei in 1925, cu Turcia (scor 1-2) si cu Bulgaria (scor 6-1).
Magia ROMCOMIT-ului avea sa se termine brusc in anul 1934 , cand din ordinele regelui Carol al II-lea a fost demolat pentru a se construii “Cetatea Universitară”, inclusiv complexul în care se află astăzi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Ca o ironie a sortii disparitia a coincis cu promovarea echipei Juventus Bucuresti in prima divizie.
UNIREA
Cartierul Obor a oferit Bucurestiului doua echipe de fotbal : Unirea (1924) si Tricolor(1916) , cea din urma fiind infiintata la initiativa unor elevi de liceu purtand anterior numele de Teiul. Desi promitatoare ea insasi Tricolor fiind prima echipa bucuresteana ce obtine o victorie în fața uneia din Iugoslavia – 3-1 cu Beogradski aceasta fuzioneaza in anul 1926 cu vecina Unirea formand o redutabila echipa a perioadei interbelice : Unirea Tricolor
Unirea Tricolor – Admira ( Austria 1935 )
Stadionul Unirea este inaugurat in anul 1924 in fata a 3000 de spectatori localizandu-se in vecinatatea Garii de Est. Daca la inceput a apartinut echipei omonime ,ulterior devine casa nou fuzionatei Unirea Tricolor. Dupa procesul de modernizare inceput in primavara lui 1934 capacitatea este marita la 4.000 de locuri , apare o noua tribuna din beton in locul cele vechi din lemn , cu loje speciale pentru presa , dedesubtul acesteia gasindu-se vestiarele.
Echipa cartierului Obor se poate mândri că pe stadionul său a avut loc primul meci din campionat în sistem divizionar. Evenimentul s-a petrecut la 4 septembrie 1932, ocazionat de partida dintre Unirea Tricolor şi AMEFA. Prin anii 50 stadionul este demolat facand loc noilor blocuri ale cartierului.
Stadionul Unirea – in spate Scoala Ferdinand
REPUBLICII
( cunoscut ca ONEF sau ANEF )
Este opera faimosului arhitect Horia Creanga (care alturi de Marcel Iancu este un pionier al arhitecturii moderne interbelice) . Stadionul este inaugurat in anul 1926 cu ocazia meciului de rugby dintre echipa Romaniei si cea a armatei franceze obţinându-se din vânzarea biletelor suma de 700.000 de lei . Ziaristul de rugby, Constantin Zamfir face o detaliere a incasarilor in Magazinului Istoric “Reţeta încasărilor i-a uimit pe organizatori, obţinându-se din vânzarea biletelor suma de 700.000 de lei. Acestea au avut următoarele preţuri: rezervate – 200 lei (pentru ofiţeri – 60), tribună – 100 lei, populare (peluze sau în picioare) – 40 lei, soldaţi şi elevi «în uniformă» – 20 lei. Biletele de favoare s-au distribuit doar oficialităţilor, iar ziariştii puteau intra pe baza legitimaţiilor”
In anul ‘ 61 se pune in functiune si prima noctura adevarata din tara. Nu doar evenimente sportive (fotbal, rugby, atletism, handbal, baschet, box, tenis și badminton) au avut loc pe acest stadion ci si adunari populare.
In perioada comunista construcțiile megalomanice, culminează cu Casa Poporului cea care avea sa fie calaul Republicii. Acesta este demolat in anul 1980 , iar tot ce ne mai aminteste ca inainte acolo a existat un stadion sunt doar peretii parcarii ce mentin placajul original.
VENUS
Arena Venus, amplasată în spaţiul dintre Splaiul Dâmboviţei şi Podul Eroilor, care se numea chiar Podul Venus , isi deschide portile in anul 1928 . Ea ajunge sa vada lumina zilei prin eforturile unuia dintre cei mai longevivi presedinti de club din acea vreme : avocatul Alexandru Elădescu care isi vinde o parte din padurea personala pentru a avea banii necesari amenajarii arenei. Reprezentanta protipendadei bucurestene din acele timpuri , Venus a fost cea mai titrata echipa din capitala Romaniei castigand opt titluri de campioană, între 1920 şi 1940
Fiind un teren dedicat doar fotbalului , gazduieste si primul cuplaj din divizia A dintre Unirea Tricolor – AMEFA şi CFR Bucureşti – Crişana Oradea ( 22 septembrie 1935). Arena era din lemn, cu stâlpi de susținere din beton armat avea instalatie de nocturna si aproximativ 15.000 de locuri.
Venus Bucuresti
Intre anii 1937 si 1939 s-au desfasurat pe Venus majoritatea meciurilor echipelor romanesti din Cupa Europei Centrale, insa pe zgura, nu pe gazon, dar si cinci finale ale Cupei. Pe 24 august 1947, ASA Bucureşti, viitoarea Steaua, a disputat aici primul meci din istorie, 0-0 cu Dermata Cluj, în debutul ediţiei de campionat 1947 – 1948
Cum orice inceput are si un sfarsit arena il vede pe al sau , ca urmare a includerii zonei într-o arie militară, majoritatea clădirilor fiind demolate, inclusiv stadionul Venus.
Si totusi pilonii inca se mai gasesc in parcul din vecinatatea Operei. Raman acolo , intr-o eternitate a nerecunostintei , si incearca fara glas sa ne transmita cum in lumea venusistilor Titi Chibrit liderul galeriei isi incuraja echipa ; extazul suporterilor la marcarea unui gol sau vuietul peluzei.
GIULESTI
Potcoava Giulestiului se incapataneaza sa raman in picioare si parca le zambeste ironic mai vechilor surate ce nu mai sunt. Constructia ar fi trebuit sa demareze in iunie 1934 conform stirii consemnate de Gazeta Sporturilor la acea vreme : “CFR Bucureşti începe construirea unui teren pe Şoseaua Giuleşti” . Ni se mai precizeaza ca suprafaţa de joc urma să aibă dimensiunile de 105 m lungime şi 65 m lăţime şi să fie acoperită cu zgură, copiindu-se modelul unei arene la modă atunci, Venus. Acest lucru nu se intampla pana in 1936 cand in sfarsit planurile arhitecturale ale lui Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociaţiei sportiv-culturale a CFR prind viata . Rapidistii primesc o copie mai mica a celebrului Highbury.
Regele Carol al II-lea şi Marele Voievod Mihai la binecuvântarea stadionului echipei Rapid, 1939
Inaugurea se produce in anul 1939 odata cu sarbatorirea a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren in Romania. La evenimentul din vara lui 1939 au luat parte Regele Carol al II-lea, Prinţul Mihai “Mare Voievod de Alba Iulia”, Prinţul Paul al Greciei, membri ai Guvernului Român, Consilieri Regali, înalţi demnitari, personalităţi proeminente ale vieţii noastre publice, reprezentanţi străini, care asistaseră şi la serbarea naţională de pe 8 iunie 1939, şi neumeroşi delegaţi ai căilor ferate europene. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari și moderne arene din țară, neavând totuși capacitatea ANEF-ului sau instalație de nocturnă ca Venus. Era considerata de presa vremii ca fiind “arena cea mai încăpătoare şi cea mai elegantă” avand 12.160 de locuri.
Schimbarile nu au ocolit nici Giulestiul , in ani 80 a fost ridicată, la început doar pe un cadru metalic, o a doua peluză, închizându-se, practic, stadionul. Lucrarea a fost definitivată aproximativ 10 ani mai târziu. În prezent, arena putand primi 19.100 de spectatori.
Pastrati poze pentru urmasi. Sa nu fim date uitarii! – parca striga in cor toate aceste arene ce au si-au trait perioada de glorie.
“Cînd moare un stadion, moare şi o parte din sufletul nostru… ” Cristian Ţopescu.
sursa: footballfabulous.com
FzR!!
