Ştefan “Rici” Auer este una dintre legendele fotbalului românesc, din perioada interbelică. Deşi a cunoscut consacrarea şi gloria sub culorile unor echipe maghiare, Auer rămâne un produs al fotbalului românesc, fiind primul jucător român care a câştigat un trofeu continental cu o echipă de club. Născut în 1905, Auer a jucat la Amefa Arad, locul unde s-a născut, iar mai apoi la Colţea Braşov. A fost transferat de la Braşov la puternica echipă Ujpest Budapesta, în 1928. Sub culorile acestei formaţii a jucat 150 de partide, marcând 162 de goluri. La naţionala Ungariei a fost selectat de 21 de ori şi a marcat 24 de golrui. În 1930 a câştigat Cupa Naţiunilor, într-un cvintet de atacanţi redutabili ai Ungariei. Anterior, Auer, supranumit “tancul” pentru statura sa impozantă, îmbrăcase tricoul tricolor în 21 de rânduri, marcând trei goluri. Povestea cuceririi Cupei Europei Centrale, în 1929, este una savuroasă. În acele vremuri, CEC era o competiţie elitistă, care mai târziu a dat naştere Cupei Campionilor Europeni. Cu Ujpest a participat în 1929 la CEC. Debutul a fost unul în forţă, 6-1 pe teren propriu, contra cehilor de la Sparta Praga. Atacantul român a reuşit un hattrick de senzaţie. Returul din capitala pragheză a fost unul plin de incidente. Gazdele s-au impus cu 2-0, insuficient pentru calificarea în semifinalele competiţiei. Spectatorii au vrut să spargă vestiarele pentru a-i lovi pe jucătorii maghiari, la finele meciului. În penultimul act, la Budapesta venea una din forţele europene, Rapid Viena. Arbitrul italian Albino Carraro a declinat delegarea în preziua partidei, iar un alt cavaler al fluierului nu a putut fi trimis în capitala maghiară. Meciul a fost oficiat de un arbitru local. Ujpest s-a impus cu 2-1, unul din goluri purtând semnătura altui internaţional român, Adalbert Strock. Austriecii au contestat apoi arbitrajul, iar cum regulamentul era clar în această privinţă, stipulând că meciurile trebuie conduse de arbitri neutri, comisia de organizare a decis ca jocul să fie anulat, iar această semifinală să fie compusă dintr-o singură manşă. Totuşi rezultatul a fost menţinut, iar în retur, la Viena, Ujpest a pierdut cu 3-2. Ambele goluri au purtat semnătura lui Ştefan Auer, ceea ce a condus către un meci de baraj, pe teren neutru. La 26 septembrie 1929, la Praga, italianul Albino Carraro ajunge la meciul pe care altădată nu reuşise să îl conducă. Jocul a început prost pentru unguri, cu un autogol al lui Vig-Wilhelm. Apoi tancul pestan s-a dezlănţuit. Auer a marcat trei goluri, două dintre ele în prelungirile jocului, parafând astfel o glorioasă calificare în finala competiţiei. Auer marcase deja 8 goluri în turneu. Turul finalei s-a disputat la 3 noiembrie 1929. Adversara lui Ujpest, a doua echipă cehă din competiţie, Slavia Praga. Ambele forţe pragheze erau pregătite de tehnicieni britanici. Ujpest nu a ţinut contul de firma adversarei şi le-a administrat oaspeţilor o severă înfrângere. Scorul de 5-1 însemna o garanţie pentru retur. Din poziţie de inter dreapta, Auer şi-a adus contribuţia cu un gol. Strock, extremă dreaptă de meserie, înscrisese şi el odată. Ujpest a etalat atunci un joc minunat, smulgând elogiile presei internaţionale. Combinaţiile fateziste ale atacanţilor nu au putut fi oprite de cehi, indiferent de mijloace. Returul s-a disputat două săptămâni mai târziu. Cehii au condus cu 2-0 şi au ratat un penalty. Pe final, profitând de oboseala adversarilor, Ujpest a egalat în ultgimele 10 minute. Auer a închis tabela în minutul 86, înscriind astfel al zecelea gol din competiţie. Ştefan Auer a obţinut astfel două trofee în acelaşi an, cu Ujpest. A câştigat Cupa Europei Centrale, fiind desemnat şi golgeterul competiţiei. Ştefan Auer s-a întors apoi la Rapid Bucureşti, unde a jucat până la vârsta de 36 de ani. Cu feroviarii a obţinut patru Cupe ale României, însă cel mai sonor succes rămâne Cupa Europei Centrale, cu Ujpest, în 1929. Ştefan Auer a murit la Kaposvar, în Ungaria, în 1977.
http://www.sportrevolution.ro