12 iunie 2020
Mă pregătesc pentru meciul de deschidere: Italia - Turcia.
Parcă în ciuda agentului patogen ce a răvășit întreagă omenire, prima lovitură de începere a sarbatoarei fotbalistice are loc tot pe pământ italian.
După ce, conform celor susținute de către specialiști, bomba biologică a explodat în Europa în data de 19.02.2020 în timpul meciului de la Milano dintre Atalanta și Valencia.
Din păcate în această partidă nu au existat decât învinși.
Că o ironie a sorții spaniolilor de la Valencia, poporul cel mai probabil cel mai încercat al acestei povești de coșmar, li se spune "liliecii".
Însă viața este condamnată să meargă mai departe.
Fluierul arbitrului.
Parcă cea mai sublimă notă înălțată peste capetele tuturor suporterilor și dusă spre văzduh.
Uralele și cântecele fac să tresare sufletele noastre ale tuturor.
Îmbrățișările se întorc "acasă", iar zambetele și gândurile ies din izolare.
Scorul nu mai contează.
Este evident că am investit prea mult în a ne atrage victoriile, trezindu-ne din păcate înfrânți cu toții.
Victoria înseamnă viața.
Am fost doar puțin pedepsiți.
Pentru a conștientiza cât de mici și neajutorați suntem.
Cu toții.
Însă putem însemna ceva atunci când suntem împreună.
O singură Inima, sinceră, plină de respect, suport și sinceritate.
Destinul ne mai da o șansă.
Să o "jucăm" cu grijă și atenție.
Altfel riscăm să auzim "fluierul final".
Al Unicului Nostru Arbitru.
FzR!!
