miercuri, 29 aprilie 2020

Visul unei pandemii de vară

Efectiv îmi curg lacrimile când mă gândesc cum vor da faliment prăpădiții ăia care închiriau sezlongurile cu 30-40 lei la Eforie...
Mă gândesc să organizăm un teledon ceva...
Să le dăm măcar câte 10 lei, dacă tot nu mai mergem la mare, nu?

Se știe deja programul până la sfârșitul lui 20-20: pandemie valul I, secetă, foamete, pandemie valul II.
Mai lipsește Godzilla.

Ești român dacă stai în casă din cauza amenzii și nu din cauza virusului.

Au început să se plângă și profesorii...
Cică în timpul orelor online, tot mai des apar în fundal părinții  în stare de ebrietate și în chiloți...

Dacă până acum magazinele de haine nu vindeau mai nimic, de acum o să-și scoată pârleala căci nu ne mai vin nici măcar șosetele...

Uneori stau și mă întreb, alteori mă întreb din mers....
Am și eu o întrebare, vă rog: 
Asta cu ieșitul p-afară să faci mișcare, jogging, sport etc. nu e obligatorie, nu?

Caut mereu același drum cu naivitatea de a iubi totul cum spunea Paler...
E, bine...Totul ăsta devine pe zi ce trece un nimic.

Nu ne merg toate chiar atât de rău...
Aflu că ieri am mitraliat Corbeanca cu 4-0. 
E, bine...doar virtual, însă cine mai poate deosebi realitatea?
52 de zile fără Rapid.
Ce vis urât.

FzR!!