Este cunoscut faptul că Adrian Porumboiu recunoștea că a flirtat cândva cu Rapidul, personificându-și aventura precum cu cea a unei femei brunete, focoase și atrăgătoare.
În 2013 când destinul i-a devenit pedeapsă și nimeni nu i-a mai fost alături, ispita fostului arbitru a devenit brusc considerată o babă știrbă...
Dacă iluzia nu ar fi părut atât de deformată, poate drumul Rapidului nu ar fi fost atât de anevoios până astăzi....
Rapidul rămâne precum viața.
Cu de toate, dar fără ceva: cale de întoarcere.
Și va rămâne " cea mai frumoasă dintre întâmplările pe care nu le-am putut explica! "
Cel mai probabil și Charles Bukowski a fost rapidist.
Altfel nu înțeleg cum se confruntă cu aceleași probleme existențiale ca și mine, ca și noi: renaștem, promovăm și petrecem în fiecare vară, suntem invidiați, apoi contestați pentru una dintre siglele tocmai cumpărate...
Poate versurile par naive din cale afară, deși nu personale, ele reflectă condiția noastră a rapidiștilor în relațiile eșuate:
" Am fost, și asta știu cert,
Bunătatea de la tine din piept"
Am pierdut mulți prieteni. Nu cu virusul.
Viața mi-a dovedit că nu meritau a însemna ceva.
Și așa vor rămâne.
FzR!!
